Moldovenii îşi desemnează aleşii locali, într-un scrutin cu mize politice naţionale

Secţiile de votare se vor deschide la ora 7.00 şi vor activa până la ora 21.00.

Pentru ca alegerile să fie declarate valide, este suficient să voteze cel puţin a patra parte din electorat, adică 25% dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale, conform unei prevederi a Codului Electoral modificate anul trecut.  Conform listelor, la urne sunt aşteptaţi  2.666.900 de alegători.

Autorităţile au tipărit peste 7 milioane de buletine de vot.

Cei care locuiesc la sate şi vor merge să voteze vor primi trei buletine – unul pentru primar, al doilea pentru consilierii locali şi altul pentru cei raionali.

Alegătorii din municipii vor vota pe două buletine, iar cei din suburbiile oraşelor Bălţi şi Chişinău, pentru că îşi vor alege şi consilieri municipali, vor primi patru buletine de vot.

În Comrat însă, din cauza numărului mare de candidaţi  în consiliul municipal, alegătorii vor primi în loc de buletinele obişnuite o broşură cu opt pagini.

Comisia Electorală Centrală a acreditat 146 de observatori internaţionali şi 1.010 observatori naţionali, care vor fi prezenţi în toate cele 1.955 de secţii de vot din întreaga ţară.

Fiind alegeri locale, nu s-au constituit birouri electorale în afara ţării.

În ziua alegerilor, Comisiei Electorală Centrală va informa despre rata de participare la fiecare trei ore şi promite să anunţe primele rezultate preliminare la ora 23.00.

Informaţii preliminare despre cum au votat alegătorii din Chişinău vor putea fi aflate ceva mai devreme, pentru că autoritatea electorală a acceptat desfăşurarea unui sondaj în capitală la ieşirea de la urne, însă rezultatele nu vor putea fi date mai devreme de ora 21.00, când se închid secţiile de votare.

Aproape 900 de primari şi peste 19.000 de de consilieri locali, raionali şi muncipali urmează să fie aleşi la scrutinul de duminică, iar lupta politică vizează cu precădere Primăria Chişinăului, unde au rămas înscrişi în cursa electorală 13 candidaţi.

Favoriţi sunt consideraţi actualul primar al Chişinăului, liberalul Dorin Chirtoacă, şi candidatul Partidului Comuniştilor, Igor Dodon. Potrivit sondajelor, Chirtoacă ar obţine între 38,6% şi 43% din voturi, în timp ce Dodon ar avea între 26% şi 46% din sufragiile alegătorilor.

Niciunul dintre cei doi candidaţi nu are însă asigurată victoria din primul tur la alegerile de duminică, astfel că viitorul primar al Chişinăului va fi decis în urma în urma unui nou scrutin care va avea loc peste două săptămâni.

La precedentul scrutin local din iunie 2007, Chirtoacă a provocat surprindere pe scena politică, după ce l-a învins în turul doi pe candidatul comuniştilor şi a devenit primar al Chişinăului la numai 28 de ani. Ulterior, tânărul primar a devenit "locomotiva" Partidului Liberal, care a obţinut 13,13% din voturi la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009. După patru ani de mandat, popularitatea lui Dorin Chirtoacă, în vârstă de 32 de ani, pare să fi scăzut, însă liberalul se arată convins că va rămâne în funcţia de primar general şi după scrutinul din 5 iunie.

Surpriza campaniei electorale a constituit-o decizia Partidului Liberal Democrat, formaţiunea premierului Vlad Filat, de a-şi retrage candidatul desemnat din cursa pentru primăria Chişinăului - Victor Bodiu - în favoarea liberalului Dorin Chirtoacă. Experţii consideră însă că decizia PLDM a fost determinată şi de popularitatea scăzută a lui Victor Bodiu, care nu ar fi avut nicio şansă în faţa liberalului Dorin Chirtoacă sau a comunistului Igor Dodon.

Dacă la scrutinul pentru Primăria capitalei opţiunile alegătorilor sunt împărţite între liberalul Dorin Chirtoacă şi comunistul Igor Dodon, Partidul Comuniştilor pare să obţină cele mai multe voturi - 35%, în Consiliul Muncipal Chişinău, potrivit sondajului dat publicităţii de Institutul de Politici Publice. În schimb, 33% dintre persoanele intervievate au spus că ar vota pentru Partidul Liberal, în timp ce 23% şi-au exprimat opţiunea pentru Partidul Liberal Democrat, iar 7% pentru Partidul Democrat.

În consilile locale şi raionale, comuniştii ar obţine, de asemenea, 33%, în timp ce liberal-democraţii ar avea 30%, iar democraţii 20% şi liberalii 14%.

La precedentul scrutin local din iunie 2007, Partidul Comuniştilor a obţinut 26,47% din voturi în Consiliul Muncipal Chişinău, în timp ce Partidul Liberal a avut 18,31% din sufragii.

Alegerile locale generale din 5 iunie au însă câteva mize majore, rezumate de analistul Igor Boţan: De rezultatele acestor alegeri depinde dacă Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) va supravieţui în calitate de coaliţie de guvernământ; dacă reforma administraţiei publice locale va fi promovată, iar programul guvernamental al AIE de descentralizare a puterii va fi realizat;
dacă principalele forţe politice vor găsi o soluţie pentru alegerea şefului statului şi depăşirea crizei instituţionale sau vor provoca alegeri parlamentare anticipate; dacă mitul despre "Moldova — poveste de succes" se va dezumfla definitiv.

Se aşteaptă, prin urmare, ca rezultatul scrutinului de duminică şi în special alegerile pentru Primăria Chişinăului să influenţeze evoluţiile viitoare de pe scena politică din Republica Moldova, în continuare instabilă, după ce alianţa proeuropeană care a ajuns la guvernare după alegerile din 5 aprilie 2009 nu reuşeşte de mai bine de doi ani să găsească o soluţie pentru alegerea preşedintelui ţării.

O eventuală victorie a comuniştilor la Primăria Chişinăului riscă să aducă din nou Republica Moldova în pragul alegerilor anticipate, consideră experţii, care spun că PCRM îşi va consolida astfel poziţia în negocierile cu forţele proeuropene, mai ales în condiţiile în care niciun candidat comunist nu a câştigat până acum capitala.

Victoria candidatului liberal va ajuta cel mai probabil coaliţia de guvernământ să rezolve impasul politic, iar comuniştii ar putea adopta un ton mai puţin dur în negocieri, mai ales în cazul în care ar obţine un scor mic la alegerile de duminică.

În Parlament, coaliţiei proeuropene i-ar mai trebui două voturi de la comunişti pentru a-l putea alege pe şeful statului.

Rezultatul algerilor de duminică este aşteptat cu interes şi la Bruxelles, care a avertizat în ultima vreme Chişinăul că un nou scrutin anticipat va încetini procesul de apropiere de UE al R. Moldova.