Pictorița Ştefania Nistoreanu este singurul artist român care a decis să îşi comercializeze creaţiile în bitcoini. Tablourile expuse pe pagina ei de internet se pot cumpăra cu moneda virtuală. Nistoreanu, care este cucerită de bitcoin, a realizat și o lucrare care poartă numele monedei și susține că utilizatorii acesteia sunt "oameni cu percepții avangardiste".

 

Ciprul, care a introdus primul bancomat de bitcoin a mai reușit o premieră. Universitatea din Nicosia profită la valul de popularitate al monedei virtuale și trece la plata taxelor în bitcoini, pentru cei care au şi își permit. Iar de anul viitor va avea și un masterat despre monedele digitale.

 

Și, în mod firesc pentru moneda apărută în 2009 și care a cucerit lumea, și călătoriile în spațiu vor fi plătite în bitcoin. Lui Richard Branson, miliardarul care deține Virgin Galactic, prima companie care se adresează persoanelor care vor să călătorească în spaţiu i se pare firesc să facă tranzacții în moneda virtuală. 

 

Citește și: Leul, victimă în războiul Băsescu-Ponta


Nu mai puțin de 10.000 de comercianți acceptă în prezent bitcoinul ca mijloc de plată, 24 de milioane de tranzacţii fiind făcute până acum.

 

Creșterea valorii ei într-un mod neașteptat, de la 13 dolari în decembrie 2012 la aproximativ 1.100 de dolari în decembrie 2013 a dus și la apariția unui fond de investiții dedicat. SecondMarket, platforma pe care au fost tranzacţionate acţiuni ale unor companii private precum Facebook înainte ca acestea să se listeze la bursă a investit două milioane de dolari pentru ca "investitorii sotisticați" să cumpere acţiuni la un preţ stabilit, fără să fie nevoie să tranzacţioneze bitcoin pe o piaţă fragmentată şi lipsită de lichiditate, cu entităţi nereglementate, şi mai ales să deţină moneda virtuală în condiţii de siguranţă.

 

Pentru că da, moneda devenită "respectabilă și care joacă în ligile mari", cum o caracterizează analiștii economici, se și fură.

 

Citește și: Care sunt condiţiile pentru falimentul personal


Hoţul tradiţional se transformă în hacker şi are strategii prin care-şi ascunde atacurile, scrie "Information Week". Un procesator de plăţi în bitcoini din Danemarca a suferit recent un atac, adică a fost încărcat cu trafic, ceea ce le-a permis hackerilor să intre în portofelele digitale ale utilizatorilor şi să fure 1.295 de bitcoini, cu o valoare de un milion de dolari.



De când a apărut bitcoinul, viruşii informatici sunt modificaţi pentru a identifica moneda virtuală în calculatorul victimelor. 

 

Dar pericolul vine și de la platformele de tranzacţionare. Un schimb valutar digital din China numit GBL a fost lansat în mai 2013, iar 1.000 de oameni au depus monedele lor digitale aici. Valoarea totală era de 4,1 milioane de dolari. Pe 26 octombrie site-ul a fost pur și simplu dat jos de creatorii lui şi banii s-au dus în neant.

 

În fața acestor riscuri, specialiștii au un singur sfat: "Nu vă țineți bitcoinii pe internet, ci stocaţi offline, într-un format criptat."

 

Citește și: Primul hipermarket în care nu mai stai la coadă


În ciuda riscurilor, rămâne moneda viitorului, deși se spune că în 2040 își va atinge volumul maxim de 21 de milioane de bitcoini în circulaţie. 11 milioane au fost deja mineriţi. (moneda se produce prin procedera mineritului, folosindu-se de resursele calculatorului şi de criptografie). 

 

De asemenea, rămâne moneda care a întrecut cotația aurului, unul dintre cele mai stabile bunuri de schimb, moneda a cărei cotație nu e influențată de conflicte politice, nu depinde de niciun guvern sau autoritate centrală și se tranzacționează extrem de ușor.

 

Americanul Richard Stallman, unul din principalii activişti ai mişcării software vorbește despre avantajele și dezavantajele monedei virtuale la postul Russia Today: