Moody's: Economia României are şanse mari de stagnare

Economiile a cinci state ale Uniunii Europene, inclusiv România, al căror deficit de cont curent depăşeşte 10% din produsul intern brut (PIB), au şanse mari să stagneze, mai degrabă decât să ajungă la o criză a pieţelor financiare, a avertizat, luni, Moody's Investors Service.

Probabilitatea mică a apariţiei unui scenariu de criză financiară de tipul celei care a zguduit pieţele financiare asiatice în 1997 se explică prin faptul că toate cele cinci ţări, Letonia, Lituania, Estonia, Romania şi Bulgaria, sunt ancorate în procesul de adoptare a monedei unice europene, arată analiştii de la Moody's.

Acest grup de, "plus 10", care afişează cele mai mari deficite de cont curent din UE, de peste 10% din PIB, ar putea suferi, în viitor, de aşa numitul "sindrom portughez" pe care analiştii de la Moody's îl descriu ca fiind caracterizat de stagnare economică, efect al unui îndelungat proces de creştere a productivităţii prin reforme structurale dureroase.

Sindromul portughez

Portugalia a cunoscut o creştere economică spectaculoasă înaintea intrării în Uniunea Monetară Europeană, în 1999, urmată de o lungă perioadă de stagnare. "Criza asiatică nu este un scenariu relevant pentru aceste ţări deoarece ele sunt mai degrabă expuse unui sindrom portughez", spune analistul Pierre Cailleteau, analistul şef al Moody's pentru Politici economice şi financiare internaţionale.

Cailleteau avertizează însă că aceste ţări, în care deficitele de cont curent cresc, se află în faţă unui pericol de "inflamare" a economiei, pe care o defineşte ca fiind acea situaţie în care economiile sunt mai vulnerabile la ieşirile de capital şi la ajustarea balanţelor de plăţi. "Apare un risc minor ca procesul de calmare a acestor economii să fie mai sever comparativ cu scenariul nostru principal", spune Cailleteau, referindu-se la ipoteza sindromului portughez de stagnare economică.

Posibilitatea de a repeta "experienţa portugheză" pare a fi, de altfel, cel mai plauzibil risc identificat de Moody's în ceea ce priveşte evoluţia ulterioară a celor cinci ţări analizate în raport. Potrivit lui Cailleteau, există "o probabilitate mare a unui scenariu de stagnare economică sau cel puţin de împotmolire "a la Portugalia", adusă de acomodarea înceată la îndatorarea în afara limitelor a balanţelor de plăţi din sectorul privat".

Moody's avertizează, printr-o analogie cu situaţia Portugaliei, că există posibilitatea unei stagnări economice, care duce la oprirea procesului de convergenţă în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor.

Deşi această experienţă ar putea părea relativ lipsită de gravitate din perspectiva financiară şi economică, ea indică provocările aduse de statutul de membru la o uniune monetară. În principiu, cele cinci ţări ar putea intra în această sitaţie.

Cursa pentru convergenţă a distorsionat noţiunea de ciclu al afacerilor

Un risc cu mult mai sever, care pare să câştige teren, este dat de situaţia în care "nepotrivirile dintre balanţele de plăţi ale sectorului privat ar fi afectate de rata dobânzii şi, în circumstanţe extraordinare, de ajustările ratei de schimb", spune Cailleteau. Astfel, potrivit raportului, explozia creditelor neriscante în valută contractate de populaţie mută problema pe un plan superior. Totuşi, există un risc mai mic ca "răcirea" acestor economii să fie mai severă decât scenariul de risc principal.

"Intrarea în mecanismul Uniunii Monetare Europene (EMU) va îndepărta orice risc al balanţei de plăţi", spune Moody's.
Adoptare euro, prin intrarea în mecanismul ratelor de schimb ERM2, ar putea veni în sprijinul economiilor acestor ţări, fiind un fel de "instrument de sprijin". În ciuda unui caracter speculativ, sprijinul de la mecanismele UE nu ar trebui încetat, spune economistul şef al Moody's. Astfel, pe lângă asistenţa pe termen mediu pentru balanţa de plăţi a ţărilor membre, ERM2 conţine şi un "mecanism de solidarizare".

România ar trebui să adere la ERM2 în 2012, potrivit planului de convergenţă al băcii centrale. Până în momentul de faţă, riscul că Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea interveni pentru o monedă din ERM2 a protejat pieţele mici de "atacuri" speculative, spune Moody's.

"În plus, este de neconceput ca BCE să se expună unei intervenţii în sprijinul monedelor din ţările Baltice destul de substanţială pentru a pune în pericol stabilitatea preţurilor din zona euro", a spus, în raport, Cailleteau.

"Semnul de întrebare important din aceste ţări este că după o perioadă dificilă de tranziţie de la planificarea centralizată de acum două decade şi, pentru România şi Bulgaria, după nişte episoade costisitoare de incompetenţă în privinţa politicilor aplicate în anii 1990, aceste ţări au intrat într-o cursă pentru convergenţă care a distorsionat noţiunea de ciclu al afacerilor", a declarat analistul şef de la agenţia de rating.

Atractivitatea pentru capitalul străin poate fi o problemă gravă

Aşadar, potrivit lui Cailleteau, este foarte dificil de apreciat cu certitudine dacă indicatorii financiari şi macroeconomici arată o depărtare semnificativă de parametrii normali. "Singurul lucru care poate fi spus cu siguranţă este că viteza limită a fost depăşită şi a dus la creşterea pericolului de inflamare (n.r. a economiei)", a spus analistul Moody's. Astfel, ţările au devenit tot mai dependente de finanţarea externă a deficitului, ceea ce a dus la un pericol mai mare de încălzire.

Totuşi, amploarea pericolului depinde de natura finanţărilor. Raportul Moody's punctează că o mare parte a datoriilor externe ale băncilor vin sub forma unor împrumuturi de la banca mamă, care are sediul, de cele mai multe ori, în spaţiul UE.

Aceste cinci ţări s-ar putea confrunta cu două scenarii diferite. Aderarea la uniunea monetară în viitorul apropiat are o influenţă limitată asupra acestor posibile riscuri. "Participarea la zona euro ar putea face ca marea parte a datoriilor denominate în euro să dispară dintr-o lovitură, eliminând riscul crizei de finanţare externă", a arătat analistul agenţiei de evaluare a riscurilor financiare.

Politicile monetare şi a ratelor de schimb sunt legate, iar o întărire a părţii monetare are, în general, efecte adverse prin fluxul de intrări de capital. "Deoarece majoritatea acestor ţări afişează un surplus fiscal, s-ar putea ca politicile fiscale să fie prea slabe, ţinând cont de puterea creşterii", a afirmat Cailleteau.

Totuşi, aceste ţări au nevoie de dezvoltarea infrastructurii şi, în plus, politica de restricţionare a creditării este slăbită de aderarea la UE şi de posibilitatea de a contracta credite de la bănci nerezidente.

În plus, problema politicilor este agravată de doi factori: capcana criteriilor uniunii monetare europene şi chestiunea emigrării, se spune în raportul Moody's. Astfel, pentru a adera la zona euro, ţările trebuie să se menţină în interiorul parametrilor ERM2 timp de doi ani.

Creşterea salariilor, corelată cu productivitatea

Totuşi, "este bizar faptul că inflaţia trebuie să fie ajustată la performanţele UE, nu ale uniunii monetare. Din această cauză, poate cel mai mare "blestem" al ţărilor ce caută să adere la zona euro este chiar atractivitatea pentru capitalul străin", a subliniat analistul Cailleteau.

"Problema se pune astfel: cu cât au mai mult succes ţările, atrăgând intrări de capital, cu atât este mai probabil că vor fi răscumpărate cu aderarea la uniunea monetară europeană, deoarece complexitatea sterilizării intrărilor împinge ratele inflaţiei în sus".

Cele mai multe din ţările analizate de Moody's se confruntă cu problema emigrării forţei de muncă în alte state al UE. Chiar dacă ar putea avea efecte pozitive pe termen lung, pe termen scurt afectează piaţa muncii din respectivele ţări. În cazul în care salariile ar creşte fără să fie compensate de productivitatea mare, acestea ar eroda competivitatea şi ar crea inflaţie, întârziind din nou aderarea la zona euro, avertizează Cailleteau.

Diferenţele de salarii orare în sectorul manufacturier sunt considerabile, punctează Cailleteau la finalul raportului.

Astfel, cu un salariu pe oră de numai 2 euro, România este de 15 ori mai "competitivă", din această perspectivă, ca Franţa şi Germania. Salariul pe oră în Franţa şi Germania este de 30 euro, în timp ce în Estonia este de 4.4 euro, în Lithuania de 3,2 euro în Letonia, de 2,6 euro, în România de 2 euro şi în Bulgaria de 1.4 euro. "Asta ilustrează complexitatea problemei. Costul aparent al competitivităţii rămâne foarte ridicat, deşi se micşorează, dar aşa se întâmplă şi cu atractivitatea altor pieţe ale muncii europene", spune Cailleteau.

Sursa: NewsIn