Acest lucru inseamna ca tarile in cauza se confrunta cu tensiuni macroeconomice in urcare. Cresterea tensiunilor a fost mai accentuata in Romania, Bulgaria, Islanda si in tarile baltice si mai putin intensa in Cehia si Polonia. Analistii agentiei de evaluare financiara au precizat ca tensiunile macroeconomice ar putea avea impact asupra ratingului de tara al statelor respective.
In acest sens, Moody’s a impartit toate aceste state in trei grupe de risc, in functie de impactul potential pe care tensiunile macroeconomice l-ar putea avea asupra ratingului de tara si a economiilor respective. Aceste grupe sunt definite ca fiind cu risc redus, moderat si ridicat.
Riscul cel mai scazut il prezinta Islanda, Estonia, Bulgaria, Kazahstan si Cehia. Romania, alaturi de Polonia si de Croatia, se situeaza la un nivel moderat. Economistii sunt de parere ca ratingurile acestor trei tari s-ar putea confrunta cu presiuni moderate. Ungaria, Letonia si Lituania sunt cel mai expuse. Analistii considera ca ratingurile acestor trei state ar putea fi supuse unor presiuni ridicate. In efortul de a mari gradul de transparenta al posibilelor actiuni asupra ratingurilor, Moody’s a examinat un scenariu de criza, care, daca s-ar materializa, ar genera presiuni negative majore asupra ratingurilor unor tari. Din acest punct de vedere, o parte dintre aceste state s-ar putea confrunta cu ceea ce agentia numeste ca fiind “aterizare dura”, definita printr-o ajustare economica dificila si rapida, ce urmeaza unei lungi perioade de crestere a Produsului Intern Brut.
Cu alte cuvinte, economia ar putea inregistra o contractie puternica, iar deficitul de cont curent ar scadea brusc. Astfel, institutia de analiza financiara analizeaza aceste state si din perspectiva posibilelor “aterizari”. Pentru Romania, Moody’s ia in calcul doua scenarii, unul moderat - in care socurile inregistrate de economia Romaniei ar fi de amploare mai redusa - si unul pesimist, in cazul in care dezechilibrele macroeconomice ar genera o aterizare fortata a economiei. Mai exact, este vorba despre ce se intampla daca intervine o contractie economica moderata sau fortata.Astfel, potrivit raportului, datoriile scadente in urmatoarele 12 luni ale Romaniei se ridica la 5,1 miliarde dolari (3,4 miliarde euro). Daca are loc scenariul moderat, tara noastra va avea nevoie de finantari noi, in valoare de 8,8 miliarde dolari (5,9 miliarde euro), ceea ce ar duce necesarul de finantare al Romaniei, in urmatorul an, la 13,9 miliarde dolari (9,3 miliarde euro, adica echivalentul a 7,5% din Produsul Intern Brut). In cazul scenariului grav, ar fi nevoie de fonduri suplimentare de 12,7 miliarde dolari (8,5 miliarde euro), ceea ce ar urca datoria refinantata totala, in aceeasi perioada, la 17,8 miliarde dolari (11,9 miliarde euro, adica 9,6% din PIB).
