Moscova este mulţumită de ritmul cooperării dintre companiile energetice din Rusia şi România

Întrebat despre interesul Rusiei de a participa la privatizarea Romgaz şi Transgaz, prim-adjunctul ministrului rus de externe a arătat că nu este persoana care poate da un răspuns direct şi imediat, dar a menţionat că Moscova este mulţumită de ritmul cooperării între companiile energetice din Rusia şi România. "Sunt mai multe exemple bune pentru a evidenţia această cooperare, cum ar fi cel de acum două zile, când, în prezenţa premierului Vladimir Putin, a fost pus în funcţiune la Soci un nou gazoduct submarin construit de o companie românească şi ştiţi că această tehnologie nu este doar una specifică pentru construcţia gazoductelor curate, este şi o tehnologie adecvată cu secolul 21", a afirmat oficialul rus.

El şi-a exprimat speranţa că această cooperare între Rusia şi România va continua şi a adăugat că o companie petrolieră rusească intenţionează să înceapă foraje de explorare petrolieră în platoul continental românesc de la Marea Neagră, precizând că "mai sunt multe proiecte de acest fel".

"Dacă noi ne unim, aşa cum spun cei din domeniul petrolului şi gazelor, capacităţile şi ne dezvoltăm cooperarea în cadrul unor proiecte comune, atunci sunt sigur că guvernele din ambele ţări vor susţine astfel de planuri", a conchis prim-adjunctul ministrului rus de externe, sugerând că în relaţia bilaterală au apărut semne ale dezgheţului diplomatic generat de pragmatismul economic, aşa cum au pledat în ultimii ani oficialii români.

Declaraţia adjunctului lui Serghei Lavrov intervine în condiţiile în care preşedintele Traian Băsescu a anunţat marţi, într-un interviu pentru Financial Times, că România va lansa o nouă serie de privatizări în săptămânile viitoare, oferind pachete minoritare de acţiuni în şase dintre companiile energetice controlate de stat, între care Romgaz şi Transgaz.

Cooperarea economică româno-rusă

Transgaz, companie acţionară în consorţiul Nabucco, a colaborat cu Gazprom pentru studiul de fezabilitate cu privire la construirea unui tronson din gazoductul South Stream pe teritoriul românesc. Conducta South Stream, considerată o rivală a gazoductului Nabucco, ar urma să treacă pe sub Marea Neagră, pornind de pe litoralul rus până în oraşul bulgăresc Varna, unde se va ramifica în două - un segment va merge spre sud-vest către Italia şi celălalt către nord-vest, spre Austria.

Specialiştii consideră că cea mai mare provocare pentru proiect va fi construcţia segmentului submarin al conductei.

Mult timp reticentă în ceea ce priveşte South Stream şi o ferventă susţinătoare a proiectului Nabucco, România a declarat în ultimii ani că nu se va lăsa ocolită de niciun proiect energetic major din regiune.

Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit miercuri cu Igor Ziuzin, preşedinte al Consiliului de Administraţie al grupului Mechel. Marţi, omul de afaceri rus a fost primit de premierul Emil Boc. Reprezentanţii Mechel, companie prezentă de opt ani pe piaţa industriei metalurgice din România, au declarat marţi că au aşteptări "ceva mai mari de la România". Grupul rus Mechel a inaugurat, tot marţi, un nou complex de elaborare a oţelului la combinatul siderurgic Oţelu Roşu din judeţul Caraş Severin, o investiţie de 48,7 milioane dolari.

În ceea ce priveşte gazoductul submarin construit de români în Rusia - dat exemplu, miercuri, de viceministrul rus de externe - compania care a construit conducta inaugurată de premierul Vladimir Putin la Soci este Grup Servicii Petroliere (GSP), ce aparţine de Upetrom, controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu.

Contractul a fost semnat în noiembrie 2009, în urma câştigării unei licitaţii. "GSP va construi conducta de gaze lungă de 150 km, din Djubga (Rusia) către Soci, care are ieşire la Marea Neagră. Obiectivul este asigurarea cu gaze naturale pentru teritoriul Krasnodar şi a zonei de coastă a Mării Negre, adică Soci şi Tuapse", declara, la 4 decembrie 2009, pentru NewsIn, purtătorul de cuvânt al Grupului Upetrom, Radu Petrescu.

Declaraţia intervenea în condiţiile în care în dezbaterea televizată dintre Traian Băsescu şi Mircea Geoană din campania electorală din 2009, actualul şef al statului român, Traian Băsescu, l-a întrebat pe contracandidatul său dacă ştie care este cel mai important contract semnat în ultimele 30 de zile între România şi Rusia. Băsescu şi-a lămurit contracandidatul că este vorba despre un contract de 250 de milioane de dolari între trustul de construcţii petroliere Constanţa semnat cu Gazprom pentru contrucţia unei conducte submarine. "România nu are relaţii de subordonare cu Rusia, dar are foarte bune relaţii", i-a spus Băsescu lui Geoană.

Eximbank, al cărei preşedinte este Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, a anunţat a doua zi după dezbaterea prezidenţiabililor din 2009 că a aprobat o garanţie de 70 milioane dolari, la solicitarea Grup Servicii Petroliere (GPS), pentru contractul de 269 miloane de dolari încheiat de GSP cu firma Stroigazmontaj, prin care GSP urma să construiască un gazoduct de 150 km pentru Gazprom.

Conducta a fost inaugurată luni, 6 iunie 2011, de premierul Vladimir Putin. "Acest proiect are o mare importanţă, nu numai pentru facilităţile Jocurilor Olimpice, ci pentru întreaga zonă Soci, pentru sudul Rusiei, pentru întreaga zonă de coastă", a spus premierul rus la inaugurare. "Are 170 kilometri lungime. Mare parte - 90% - merge pe fundul mării. Am ales această rută special pentru a minimiza, pentru a reduce chiar la zero impactul asupra ecosistemului de coastă. Acest lucru ne permite să menţinem neatins mediul înconjurător de acolo, care este o sursă de mândrie pentru noi şi pe care milioane de oameni din Rusia îl iubesc", a subliniat Putin.

În ceea ce priveşte forajele de explorare din Marea Neagră la care participă ruşii şi la care s-a referit adjunctul lui Lavrov, este vorba despre un consorţiu format din companiile Lukoil Overseas şi Vanco International, care a semnat în februarie anul acesta nun acord de concesiune cu Agenţia Naţională a Resurselor Minerale din România (ANRM). Documentul prevede explorarea şi dezvoltarea a două perimetre din sectorul românesc al Mării Negre.

Prim-adjunctul ministrului rus de externe a participat miercuri la Bucureşti la reuniunea miniştrilor de externe din statele membre ale Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN). Prezenţa oficialului rus la Bucureşti intervine în condiţiile în care Rusia va prelua preşedinţia OCEMN de la România, care a avut mandatul la conducerea organizaţiei în perioada ianuarie-iunie 2011.

Denisov este cel de-al doilea oficial rus care vine la Bucureşti după ce la 7 aprilie un alt adjunct al ministrului rus de externe, Vladimir Titov, a participat la o rundă de consultări cu secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE român, Bogdan Aurescu.

La finalul discuţiilor, delegaţii din România şi Rusia au decis să dea un nou impuls cooperării economice şi au căzut de acord să organizeze în perioada următoare contacte pe linia ministerelor de resort care să faciliteze reluarea lucrărilor Comisiei economice mixte, informa un comunicat al MAE.