"De fapt, dacă priviţi numai din punct de vedere al energiei, este evident că Turcia ar trebui să devină membră UE", a spus premierul turc Recep Tayyip Erdogan, semnând la Ankara acordul împreună cu premierii din Austria, Bulgaria, Ungaria şi România. "Prin acest proiect, infrastructura de gaz natural a ţării noastre va fi integrată în cea a Europei şi va fi posibilă solidaritatea reciprocă, dacă apare o criză", a subliniat el.
Nabucco, lansat în 2002, ar urma să intre în serviciu în 2014, iar costul său este estimat la 7,9 miliarde de euro.
"Turcia este un partener important în politica energetică a UE. Aş vrea să reamintesc că, în cadrul negocierilor de aderare, am făcut progrese mari pentru a ne alinia piaţa de energie la normele pieţei interne a UE", a mai spus Erdogan.
La Ankara este prezent şi preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, subliniind astfel importanţa acestui proiect pentru Europa.
Preşedinţia UE a subliniat, într-un comunicat, "interesul strategic comun" al UE şi Turciei
"Securitatea energetică este unul dintre domeniile în care UE şi Turcia au un interes strategic comun pentru o cooperare consolidată, în contextul dorinţei ferme a Europei de a-şi diversifica aprovizionările, precum şi rolul-cheie al Turciei în acest context, a mai spus preşedinţia.
Nabucco "va consolida legăturile dintre Turcia şi Europa. El nu ameliorează doar climatul politic, dar face şi o legătură fizică între noi. Pe termen lung, prin dezvoltarea proiectului, Turcia îşi va spori prezenţa şi importanţa politică, prin acest proiect", a declarat comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs.
În mod ironic, Turcia nu poate deschide tocmai capitolul privitor la energie, în negocierile pentru aderarea la UE, din cauza unui veto al Ciprului, ţară membră. UE şi Turcia au deschis în iunie un nou capitol din negocieri, consacrat fiscalităţii, ceea ce aduce la 11 numărul capitolelor deschise de la începutul discuţiilor de aderare, în 2005. Opt capitole sunt blocate din decembrie 2006, din cauza refuzului Turciei de a autoriza accesul navelor şi avioane cipriote în porturile şi aeroporturile sale.
Franţa a blocat deschiderea a cinci capitole care, în opinia sa, ar duce direct la aderare, perspectivă pe care preşedintele Nicolas Sarkozy o respinge, ca şi Austria şi Germania.
Nabucco, lansat în 2002, ar urma să intre în serviciu în 2014, iar costul său este estimat la 7,9 miliarde de euro.
"Turcia este un partener important în politica energetică a UE. Aş vrea să reamintesc că, în cadrul negocierilor de aderare, am făcut progrese mari pentru a ne alinia piaţa de energie la normele pieţei interne a UE", a mai spus Erdogan.
La Ankara este prezent şi preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, subliniind astfel importanţa acestui proiect pentru Europa.
Preşedinţia UE a subliniat, într-un comunicat, "interesul strategic comun" al UE şi Turciei
"Securitatea energetică este unul dintre domeniile în care UE şi Turcia au un interes strategic comun pentru o cooperare consolidată, în contextul dorinţei ferme a Europei de a-şi diversifica aprovizionările, precum şi rolul-cheie al Turciei în acest context, a mai spus preşedinţia.
Nabucco "va consolida legăturile dintre Turcia şi Europa. El nu ameliorează doar climatul politic, dar face şi o legătură fizică între noi. Pe termen lung, prin dezvoltarea proiectului, Turcia îşi va spori prezenţa şi importanţa politică, prin acest proiect", a declarat comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs.
În mod ironic, Turcia nu poate deschide tocmai capitolul privitor la energie, în negocierile pentru aderarea la UE, din cauza unui veto al Ciprului, ţară membră. UE şi Turcia au deschis în iunie un nou capitol din negocieri, consacrat fiscalităţii, ceea ce aduce la 11 numărul capitolelor deschise de la începutul discuţiilor de aderare, în 2005. Opt capitole sunt blocate din decembrie 2006, din cauza refuzului Turciei de a autoriza accesul navelor şi avioane cipriote în porturile şi aeroporturile sale.
Franţa a blocat deschiderea a cinci capitole care, în opinia sa, ar duce direct la aderare, perspectivă pe care preşedintele Nicolas Sarkozy o respinge, ca şi Austria şi Germania.
