Acesta a adăugat că partea de investiţii care ne revine se cifrează la 400-500 mil. euro din surse proprii, ceea ce înseamnă 30% din cota alocată ţării noastre în cel mai mare proiect de transport gaze din Europa, a spus ieri Videanu, la câteva ore după ce a participat la semnarea acordului interguvernamental de către premierii celor cinci state ce vor fi implicate în realizarea gazoductului Nabucco.
Ieri, la Ankara, s-a decis că acţionarii - Transgaz (România), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania) - vor avea la dispoziţie jumătate din capacitatea gazoductului de 31 mld. metri cubi, diferenţa fiind destinată companiilor ce vor asigura transportul. Rusia este din nou invitată să se alăture proiectului de 7,9 mld. euro, susţinut de UE şi SUA.
Contribuţia totală a României este de 1,4 mld. euro, din care 30% înseamnă surse proprii Transgaz, restul reprezentând credite bancare contractate de consorţiu, care trebuie însă garantate de către Transgaz. “Acordul interguvernamental defineşte metodologia pentru tarifarea standard. Aceste condiţii se vor aplica timp de 25 de ani de la intrarea în operaţiune a gazoductului şi vor garanta acces, în mod egal, pentru toţi participanţii de pe piaţă”, se arată în comunicatul dat publicităţii la finalul întâlnirii din capitala Turciei.
Următoarele etape ale proiectului includ finalizarea unor parteneriate, iar în paralel, consorţiul va începe negocieri cu băncile şi va urmări comercializarea capacităţilor de transport în cadrul procesului de rezervare de capacităţi. Interesul pentru proiect pare să fie extrem de mare, în condiţiile în care deja există 16 companii care şi-au declarat intenţia de a cumpăra gaze, după cum a spus Andris Piebalgs, comisarul european pentru Energie. "Procesul de licitaţie deschisă ar trebui să se încheie la sfârşitul lui 2010. Semnarea acordului interguvernamental a fost o precondiţie pentru procesul de vânzare, întrucât acum se cunosc toate condiţiile şi detaliile legate de taxe", a declarat comisarul european pentru Energie, citat de agenţiile de ştiri. Cadrul legal necesar pentru demararea Nabucco va fi finalizat în următoarele şase luni, după ce consorţiul va încheia acorduri individuale cu fiecare stat participant, a declarat ieri premierul turc, Tayyip Erdogan.
"Cu cât facem mai mulţi paşi către realizarea proiectului, cu atât creşte interesul manifestat de statele care vor avea rolul de furnizori", a adăugat oficialul turc, ţară pe teritoriul căreia se vor întinde 2.000 km dintre cei 3.300 ai gazoductului. Impactul pe piaţa din România al proiectului este uriaş. “Profitul realizat acoperă şi costurile iniţiale. Profitul cel mai mare este disponibilitatea de gaze tot timpul anului pentru toţi consumatorii eligibili şi casnici din România. Practic, această conductă va face ca România să fie din punct de vedere energetic independentă”, a mai declarat ieri Videanu, conform sursei citate. România va avea cel puţin două beneficii certe de pe urma proiectului, în opinia analiştilor pieţei energetice. Mai mult, încă din toamna anului trecut, membrii Guvernului Privat, proiect iniţiat de Business Standard şi care reprezintă soluţiile propuse Puterii de către oamenii de afaceri, sugerau că Executivul trebuie să aibă o atitudine clară de susţinere a proiectului Nabucco, pentru care ar trebui numit un coordonator la nivel naţional, iar pe de altă parte, trebuie dezvoltat lobby-ul pe relaţia cu Bruxelles, potrivit Marianei Gheorghe, CEO Petrom, compania parte a grupului OMV implicat direct în proiect.
Primul avantaj al Nabucco ar fi reducerea dependenţei de gazul rusesc, al doilea ar ţine de veniturile pe care le-ar putea obţine Transgaz, operatorul de transport implicat în proiect. "Economic, principalul avantaj îl constituie taxele din tranzit. În secundar am putea lua în calcul şi oportunitatea achiziţionării de gaz mai ieftin, evident, în condiţiile în care în România vor exista companii interesate să rezerve gaz pe Nabucco", este de părere Valeriu Binig, director în cadrul companiei de consultanţă Deloitte. Aceeaşi opinie o are şi Jean Constantinescu, expert în domeniul energiei. În opinia sa, proiectul mai are de parcurs câţiva paşi importanţi, primul fiind legat de finanţare. Valeriu Binig nu exclude posibilitatea ca acum, după semnarea acordului interguvernamental, să apară şi investitori privaţi interesaţi de proiect. În ciuda aceleiaşi viziuni în privinţa beneficiilor, cei doi experţi au însă poziţii diferite în ceea ce priveşte atitudinea autorităţilor de la Bucureşti referitoare la proiect.
"Noi nu suntem la niciun capăt al proiectului, deci nu suntem în poziţia de a pune condiţii, cum este cazul Turciei, de exemplu. Am fost disciplinaţi, am făcut ceea ce ni s-a cerut, nu puteam face nimic pentru ca proiectul Nabucco să aibă mai mult succes", susţine Valeriu Binig. La polul opus, Jean Constantinescu crede că reacţia autorităţilor este determinată strict de lipsa unei viziuni în privinţa viitorului energetic. "Comportamentul nostru a fost unul ezitant, şi aici vorbesc despre toate guvernele aflate la putere din 2002, de când s-a lansat proiectul. Explicaţia este foarte simplă: lipsa unei strategii energetice", a declarat Constantinescu. Ieri, premierul şi ministrul Economiei au ieşit cu declaraţii în care au salutat semnarea acordului, în condiţiile în care, de la venirea la Putere, semnalele de susţinere pentru acest proiect au fost vizibil sporadice. Proiectul are toate ingredientele necesare pentru a atrage investitorii şi furnizorii, a spus ieri premierul român, Emil Boc.
"România va rămâne un partener de încredere în acest proiect. Vom continua să promovăm implementarea lui - pe de-o parte, ca membru al UE, iar pe de altă parte, în cadrul relaţiilor bilaterale cu statele furnizoare şi de tranzit", a mai declarat Emil Boc. Operatorii prezenţi în consorţiu au subliniat importanţa proiectului.
"Semnarea, azi, a acordului interguvernamental a eliminat unul dintre cele mai mari obstacole către succes”, a comentat ieri György Mosonyi, CEO MOL, operatorul ungar implicat în proiect. Werner Auli, directorul diviziei de gaze a OMV, liderul consorţiului pentru construirea Nabucco, a spus, la rândul său, că se aşteaptă ca principalii furnizori de gaze să fie Irakul şi Azerbaidjanul.
Propunerile Guvernului Privat pe Mediu-Energie
România trebuie să treacă la un lobby mult mai puternic la nivelul UE pentru apărarea intereselor energetice, să înfiinţeze un serviciu specializat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe - MAE pentru Energie şi să numească un coordonator naţional pentru Nabucco şi/sau South Stream.
Cea mai mare companie din România, Petrom, prin vocea directorului său general, Mariana Gheorghe, membru în Guvernul Privat, un proiect Business Standard, a propus autorităţilor la ultima dezbatere pe teme de Mediu şi Energie, care a avut loc anul trecut, să facă eforturi pentru ca România să aibă o diplomaţie energetică activă. "În prezent, energia a devenit un element de interes ridicat la nivel politic. Pentru susţinerea intereselor României este nevoie de o diplomaţie activă, care să susţină proiecte importante precum conducta de gaze Nabucco. Nevoia unui coordonator naţional pentru proiectul Nabucco, dar şi a unui serviciu în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care să se ocupe de problematica energetică, este evidentă", spunea, la acel moment, Mariana Gheorghe.
Ce urmează după semnarea de la Ankara
