Dacă iniţial s-a vrut a fi o alternativă împotriva dependenţei europene de gazul rusesc, Nabucco pare a se contura în cu totul alt mod. Proiectul este susţinut de Statele Unite şi este considerat strategic în Uniunea Europeană. Însă, în ultima perioadă se vorbeşte tot mai mult de participare Gazprom în proiectul Nabucco.

Valoarea acestuia se ridică la 5 miliarde de euro, şi vizează construcţia unei conducte de trasport de gaze naturale din Marea Caspică şi Orientul Mijlociu către Europa. În luna februarie, patru ţări partenere în proiectul european al gazoductului Nabucco s-au reorientat şi au semnat acorduri şi pentru South Stream, proiectul de peste 10 miliarde de euro al Gazpromului şi al companiei italiene ENI.

Acest gazoduct, cu o lungime de 3.300 de kilometri şi o capacitate maximă de transport de 31 de miliarde de metri cubi pe an, urmează să traverseze Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria până în Austria. Gazele vor proveni de la producători din Orientul Mijlociu şi regiunea Caspică. Lucrările de construcţie urmează să înceapă în 2009 şi să se încheie în 2012.

După ce s-a pronunţat împotriva proiectului rusesc, Ungaria a semnat recent un acord cu Gazprom privind participarea în gazoductul ce va traversa Marea Neagră din portul rusesc Novorosiisk până la portul bulgar Varna. Acorduri de participare la construcţia acestuia au semnat deja Bulgaria, Serbia şi Austria. România în schimb este implicată doar în gazoductul european Nabucco, de care s-a arătat interesată şi compania Petrom, care a spus că intenţionează să exporte gaze prin aceasta conductă.

Mai mult, Turcia şi Austria s-au arătat dispuse ca Nabucco să transporte gaz rusesc furnizat de Gazprom. Disponibilitate pentru participarea rusă la Nabucco a arătat şi Transgaz, compania românească implicată în realizarea acestui proiect. Directorul companiei, Ioan Rusu, spune că participarea ţării noastre la South Stream este exclusă. Pe de altă parte, guvernul rus recunoaşte că pentru construirea gazoductului South Stream este nevoie de aprobarea Ucrainei şi a României.
Experţii afirmă că atragerea ţărilor europene în proiectul concurent South Stream are 2 posibile explicaţii: Rusia doreşte fie să forţeze participarea sa la Nabucco, fie să distrugă acest proiect care, pus în practică, i-ar diminua considerabil influenţa economică şi, implicit, influenţa politică. Oficialii ruşi susţin în permanenţă că iniţiativele energetice ale Rusiei sunt conduse strict de interese economice, însă evenimentele politice din ultimii doi ani îi contrazic.

Rusia a provocat mai multe crize energetice majore în fostele state sovietice care s-au depărtat de tutela Kremlinului. Chiar astăzi, Gazprom a tăiat Ucrainei un sfert din livrările de gaz deoarece aceasta nu şi-a plătit factura pe 2007, cifrată la peste 600 de milioane de euro. În ianuarie anul trecut, Rusia a oprit robinetul cu petrol în Polonia şi Germania. Acelaşi tratament l-au avut Ungaria, Slovacia şi Cehia.