Pentru viziunea strategică a Alianţei în ceea ce priveşte securitatea energetică, specificarea Nabucco ar fi fost de preferat, a arătat expertul NATO, sub protecţia anonimatului.
"UE a fost şi va fi mult timp divizată în legătură cu ce înseamnă securitate energetică şi cum poate fi această obţinută. Atât timp cât UE nu va avea o viziune coerentă şi unitară în legătură cu proiectele energetice, nici NATO nu va putea să îşi implementeze viziunea strategică pentru securitate energetică. Coerenţa şi unitatea UE pe acest subiect condiţionează politica NATO vizând acest aspect", a explicat expertul, în condiţiile în care securitatea energetică a fost una din temele înscrise pe ordinea de zi a summitului Alianţei găzduit anul trecut de Bucureşti.
România a blocat luni consensul la discuţiile din cadrul reuniunii miniştrilor de externe ai UE care urmau să adopte proiectul de concluzii al summitului european de primăvară. Motivul a fost că în document, la capitolul energetic, nu se mai face referire strict la proiectul Nabucco, formula "pachetul Nabucco" fiind înlocuită cu sintagma "coridoare energetice sudice". Ministrul român de externe, Cristian Diaconescu, a explicat că România nu poate accepta adoptarea pachetului de proiecte energetice fără proiectul Nabucco, adăugând că dialogul va continua până la summitul de joi, poziţia Bucureştiului fiind susţinută de mai multe ţări, între care Austria, Polonia şi Slovacia. "Nu este vorba de o blocare, dialogul va continua, atât în structurile europene cât şi în plan bilateral", a spus ministrul Diaconescu. "Nu înţelegem cărui interes politic îi serveşte modul cum este menţionat Nabucco în acest dosar", a adăugat şeful diplomaţiei române.
Decizia finanţării unor proiecte în cadrul măsurilor de combatere a crizei, dintre care face parte şi gazoductul Nabucco, se află joi şi vineri pe masa de discuţii a Consiliului European. În cazul în care acesta nu va ajunge la un acord asupra pachetului de finanţare de 5 miliarde de euro, Parlamentul European nu va mai putea aproba finanţarea proiectului până la terminarea actualului mandat al Legislativului European.
"Ar fi fost un preferabil ca Nabucco să apară în acel document european", a insistat expertul NATO.
Pe de altă parte, sursa NewsIn a explicat că Rusia nu poate fi ignorată din ecuaţia energetică. "Rusia are un rol crucial în acest context, iar atât NATO, cât şi UE trebuie să îşi consolideze relaţia cu Moscova, pentru că acest lucru va avea un efect pozitiv inclusv pentru securitatea energetică", a mai spus expertul.
Unele ţări din UE au realizat, în contextul dificultăţilor financiare, că există un mod mai bun de a cheltui banii destinaţi iniţial numai pentru Nabucco, acest fapt determinând eliminarea referirii la Nabucco în documentele UE pe care liderii europeni le analizează joi şi vineri.
Doi analişti germani din Consiliul German pentru Politică Externă au expus pentru NewsIn care sunt posibililele interpretări ale faptului că liderii UE au decis să elimine referirea la gazoductul Nabucco din concluziile finale ale Consiliului European de primăvară. Analiştii au subliniat că acest "episod" a fost cauzat mai ales de condiţiile financiare actuale şi de faptul că unele ţări care susţineau proiectul şi-au pierdut din entuziasm.
Dr. Stefan Meister, expert pe politici energetice la Consiliul German pentru Politică Externă (DGAP), un renumit think-tank german, a explicat pentru NewsIn că eliminarea sintagmei "proiectul Nabucco" din documentele europene are raţiuni economice susţinute de ţări ca Germania şi Franţa. "Dacă tragem linia este vorba de bani şi de modul în care aceştia sunt folosiţi. Guvernul german să îşi irosească banii pe Nabucco, mai ales în contextul crizei economice? Nu cred că este neaparat o dovadă că UE nu mai are solidaritate în ceea ce priveşte politicile sale energetice, cred doar că unele ţări din UE au realizat că poate există un mod mai bun de a folosi acei bani destinaţi iniţial numai pentru Nabucco", a spus Meister.
Expertul DGAP a evidenţiat şi punctele slabe ale proiectului Nabucco. "Se tot vorbeşte de atâţia ani de diversificarea rutelor energetice şi de o politică energetică comună la nivel UE, dar în realitate avem de-a face cu voinţa şi interesele fiecări naţiuni în parte, este vorba de interese naţionale mai presus de toate. Am asistat la începutul anului la o nouă criză a gazelor şi tot pare că nu se mişcă nimic. Acest lucru este cauzat de faptul că interesele naţionale depăşesc viziunea politicii comune", a argumentat specialistul german.
În al doilea rând, a continuat Meister, Nabucco are probleme cu alimentarea. "Nimeni nu ştie încă de unde va veni gazul. Se discută de 15 ani despre proiect, dar încă nu s-a construit nimic. Posibile ţări de aprovizionare ar fi Iran şi Irak şi foarte puţin Azerbaidjanul. Adevărul este însă că Nabucco înseamnă în primul rând interese politice şi abia pe plan secundar interese economice", a mai spus Meister.
În al treilea rând, Nabucco are un viitor foarte nesigur - fapt vizibil recent - şi din cauza faptului că ţări puternice din UE nu sunt interesate să sprijine acest proiect. "Marea problemă e că ţări precum Germania nu au un interes să sprijine Nabucco, având legături mai apropiate cu Rusia şi mizând pe South Stream. De aceea, Nabucco pare să stagneze, iar ruşii par mai rapizi în implementarea proiectului", a explicat Stefan Meister.
Un coleg al expertului Stefan Meister, Alexander Rahr, a fost citat de Nezavisimaia Gazeta cu o ipoteză care sugera că şi SUA sunt implicate în decizia luată de UE de a înlocui formula "proiectul Nabucco" cu sintagma "coridoare sudice". Mai exact, potrivit cotidianului rus, Rahr susţinea că administraţia preşedintelui american, Barack Obama, a interferat cu decizia UE şi a impus formula "coridoare sudice" ca să nu creeze un "câmp de confruntare geopolitică, într-un moment în care Rusia este mai importantă decât oricând pentru rezolvarea problemei iraniene şi a altor dosare".
Contactat de NewsIn, Rahr şi-a nuanţat însă declaraţiile. "Cu astfel de teorii trebuie să fii foarte precaut. Eu doar am analizat faptele şi am pus informaţiile cap la cap. Se poate discuta foarte mult despre orice terorie. Fapt este însă că administrţia Bush a pus foarte multă presiune asupra UE pentru a construi Nabucco pentru a diminua dependenţa continentului de Rusia. Administraţia Obama pare să nu mai fie aşa convinsă de necesitatea şi eficienţa Nabucco, ci pare mai dispusă să găsească compromisuri şi să colaboreze cu Rusia pentru a evita tensiunile geopolitice. Când vine vorba de colaborare, aceasta poate fi legată de problema Iranului, de Afganistan, de oricare dintre aspcetele în care SUA şi Rusia ar putea lucra împreună", a detaliat Rahr.
Pe de altă parte, Dr. Stefan Meister a spus că implicarea SUA este puţin probabilă. "Este o teorie cu bătaie prea lungă. Nu cred că SUA s-ar implica în treburile interne ale UE, mai ales când e vorba de aşa puţini bani. Este adevărat că există o schimbare de atitudine în politica SUA faţă de Rusia, în ideea că Obama îşi doreşte o colaborare cu Moscova şi găsirea unui mod de a profita reciproc de pe urma relaţiei bilaterale. SUA sunt determinate să ajute Europa să îşi diversifice resursele energetice şi să îşi câştige independenţa energetică faţă de Rusia, aşa că nu cred că Obama ar sacrifica acest deziderat", a comentat Meister.
În ceea ce priveşte teoria potrivit căreia schimbarea în documentele UE ar fi intervenit pentru că ţări ca Germania, Franţa şi Italia nu ar mai susţine Nabucco, Alexander Rahr a spus că şi aceasta este o variantă foarte plauzibilă. "Am auzit din numeroase surse că aceste ţări au făcut presiuini pentru ca formularea să fie schimbată. Unele ţări UE, alături de Turcia, nu mai sunt entuziaste în legătură cu acest proiect", susţine Rahr.
Totuşi, expertul consideră că lucrurile nu trebuie privite "dramatic", iar faptul că formularea referitoare la Nabucco a fost eliminată din documentele europene nu înseamnă că "proiectul a pierdut o luptă". Nabucco "e mai mult decât un mit, este o posibilitate şi vom vedea ce se întâmplă. Momentan asistăm la un episod influenţat şi de criza economică", a punctat Alexander Rahr.
"Există percepţia că proiectul concurent, South Stream, se dezvoltă mai repede şi că are mai multă susţinere politică. Ştiu însă că în România acest proiect pare foarte controversat. Ideea de bază este însă că avem două strategii de diversificare - Nabucco şi South Stream. Cele două linii sunt conflictuale, iar problema va dura mulţi ani de acum înainte. Eu consider însă că a păstra Rusia ca sursă energetică este mai sigur şi mai ieftin", a conchis Rahr.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
