Reuniunea de joi a Coaliției Voinței, organizată la Paris și alcătuită din aproximativ 30 de state, va aduce mai multă claritate în ceea ce privește angajamentul țărilor europene privind garanțiile de securitate oferite Ucrainei, în contextul așteptării unei poziții ferme din partea Statelor Unite, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Mark Rutte, citat de agențiile Reuters și AFP.
Rutte: „Ne apropiem de o decizie colectivă”
„Mă aștept să am mâine, sau la scurt timp după aceea, o idee clară despre ceea ce putem realiza la nivel colectiv” pentru a garanta securitatea Ucrainei, a declarat Rutte reporterilor.
„Aceasta înseamnă că putem interacționa și mai profund cu americanii pentru a vedea cu ce anume doresc să contribuie în ceea ce privește participarea lor”, a adăugat el, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu președintele Estoniei, Alar Karis, la sediul NATO din Bruxelles.
Potrivit președinției franceze, în cadrul reuniunii de joi, desfășurată fizic și prin videoconferință, liderii europeni vor reafirma că sunt „gata” să acorde garanții de securitate Ucrainei, însă așteaptă un „sprijin” clar și concret din partea Statelor Unite.
Coaliția Voinței include aproximativ 30 de state, în mare parte din Europa, dispuse să susțină forțele armate ucrainene și, eventual, să desfășoare trupe în Ucraina în cazul unui armistițiu, cu scopul de a preveni orice viitoare agresiune din partea Rusiei.
Totuși, unele dintre aceste țări ezită să se implice decisiv, în lipsa unei implicări clare a Washingtonului – considerată de mulți drept esențială pentru orice angajament european.
Pe 18 august, președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite vor sprijini partenerii europeni în cadrul acestor garanții de securitate pentru Ucraina, care ar urma să fie implementate după încheierea unui armistițiu sau a unui acord de pace – negocieri care nu s-au concretizat încă.
Sprijinul american, descris ca o „plasă de siguranță” sau „backstop”, ar putea include informații, sprijin logistic și comunicații, însă nu implică trimiterea de trupe terestre, conform poziției exprimate de Trump.
Această promisiune a facilitat progresul negocierilor în rândul statelor europene și a încurajat unele guverne să se alăture inițiativei, a explicat o sursă diplomatică de la Bruxelles, citată de AFP.
Întâlnirea de la Paris va fi coprezidată de președintele francez și de premierul britanic Keir Starmer. Mark Rutte va participa la reuniune în format online. Între timp, miniștrii apărării ai statelor implicate s-au reunit miercuri prin videoconferință, pentru a pregăti discuțiile.
În conferința de presă de la Bruxelles, Rutte a ținut să îi reasigure pe aliații est-europeni că alocarea de resurse pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei nu va afecta capacitățile NATO de apărare pe flancul estic.
„Trebuie să evităm diluarea prea mare a resurselor noastre, iar asta înseamnă că trebuie să analizăm întotdeauna care va fi impactul asupra planurilor (de apărare) ale NATO”, a precizat el.
Cu o zi înainte, în cadrul unei vizite în Luxemburg, Rutte a avertizat asupra pericolului tot mai mare reprezentat de Rusia și a cerut aliaților NATO să investească mai mult în apărare, menționând că progresele tehnologice ale Rusiei i-ar putea permite să lovească capitale vest-europene în doar câteva minute.
„Cu ultima tehnologie rusească în domeniul rachetelor, de exemplu, diferența actuală dintre Lituania, aflată în prima linie, și Luxemburg, Haga sau Madrid, este de cinci până la zece minute. Acesta este timpul necesar pentru ca această rachetă să ajungă în aceste părți ale Europei”, a declarat Rutte marți, într-o conferință de presă comună cu premierul luxemburghez Luc Frieden și ministrul apărării, Yuriko Backes, potrivit EFE.
În aceeași declarație, Rutte a subliniat că investițiile suplimentare în apărare sunt cruciale pentru „menținerea forței” NATO. La summitul de la Haga din această vară, liderii Alianței au convenit să crească bugetul militar la 5% din PIB.
„Facem asta pentru că amenințarea rusă crește în fiecare zi. Să nu fim naivi în această privință. Acest lucru ar putea afecta într-o zi și Luxemburgul și țara mea, Olanda... Suntem cu toții în siguranță acum. Credem că suntem departe de Rusia, dar suntem foarte aproape”, a avertizat el.
Rutte a subliniat că „suntem cu toții sub amenințarea directă a rușilor; suntem cu toții pe flancul estic. Acum, fie că locuiți la Londra sau la Tallinn, deja nu mai contează”.
În același context, oficialul olandez a confirmat angajamentul solid al Washingtonului față de NATO și a reiterat că Rusia reprezintă o amenințare pe termen lung pentru întreaga Alianță.
„Știm că Rusia este o amenințare pe termen lung pentru Alianță. În acest moment, există o acumulare uriașă a forțelor armate și a armatei ruse, nu doar pentru a organiza aceste defilări la Moscova, ci și pentru a le pune în aplicare”, a spus el. „Și le pun în aplicare chiar acum, în Ucraina, și le-ar putea folosi în alte locuri. Prin urmare, este esențial ca descurajarea noastră să fie de așa natură încât (Rusia) să nu încerce niciodată să atace NATO”, a continuat Rutte.
De asemenea, Rutte a salutat din nou rolul activ al președintelui Trump în demersurile de încheiere a conflictului din Ucraina.
„Președintele Trump a făcut din încheierea acestui război brutal o prioritate absolută. Din februarie, a deblocat situația cu Putin și a purtat conversații telefonice cu acesta”, a amintit el, adăugând că „acum câteva săptămâni, Trump s-a angajat ca Statele Unite să participe la garanțiile de securitate pentru Ucraina”.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
