Ministerul Finanţelor Publice a programat să atragă de la băncile locale un volum indicativ între 13 şi 15 miliarde de lei în ultimul trimestru al anului 2013, potrivit site-ului instituţiei. Conform calculelor, asta înseamnă că România se împrumuta cu peste 28 de milioane de euro în 24 de ore.

La un calcul simplu, în cele 301 de zile trecute de la începutul anului până acum, suma împrumutată de stat este de 132,8 milioane de lei, zilnic, ceea ce înseamnă nici mai mult nici mai puţin decât 5,5 milioane de lei pe oră. La un curs de 4,5 lei pentru un euro, putem spune că România s-a împrumutat, în medie, cu un ritm de peste un milion de euro pe oră în 2013, informează Capital.

Deși deficitul bugetului de pensii continuă să rămână la cote periculoase, cu 1 miliard lei peste deficitul întregului buget, cea mai gravă problemă a execuției bugetare pe primele 9 luni constă de fapt în nivelul slab al încasărilor (într-un an cu reînnoire de licențe în telecom), coroborat cu o creștere nesimțită a cheltuielilor de bunuri și servicii. Astfel, pentru a nu arăta atât de dezastuos în fața FMI, guvernul Ponta nu a găsit altă soluție decât să măcelerească cel mai sănătos segment al chetuielilor – investițiile.

 

În condițiile în care guvernul trebuia să reducă deficitul bugetar, situația pe primele 9 luni arată catastrofal – deficitul este chiar mai mare cu circa 14% față de anul trecut, de 8,14 miliarde lei față de 7,17 miliarde lei.

 

Cele mai însemnate creșteri pe partea veniturilor s-au realizat la taxa utilizarea bunurilor, cu 2,07 miliarde lei sau 123%, pe fondul reînnoirii licențelor din telecom, la contribuțiile de asigurări, cu 1,8 miliarde lei sau 4,7% (pe fondul majorării salariilor bugetarilor), la TVA, cu 1,48 miliarde lei (4,1%), și la impozitul pe salarii, cu 1,23 miliarde lei (7,9%). Scăderi mai importante s-au consemnat la veniturile nefiscale, cu 520,6 milioane lei (3,8%) și la alte impozite și taxe pe bunuri și servicii, cu 340,6 milioane lei (24%). Încasările din impozitul pe profit au scăzut cu 104,1 miliarde lei (1,3%), iar donațiile au scăzut aproape la jumătate, cu 104,5 milioane lei (46%).

 

Cheltuielile totale au crescut cu 4,8%, la 155,44 miliarde lei, alimentate în principal de creșterea cheltuielilor de personal, cu 14,7%(4,42 miliarde lei), dar și de avansul cheltuielilor de bunuri și servicii, cu 12,1% (2,87 miliarde lei). Cheltuielile cu asistența socială au urcat cu 940 milioane lei (1,9%), iar cele cu dobânzile cu 472 milioane lei (5,8%). În schimb, au fost tăiate consistent chetuielile de capital, cu 1,3 miliarde lei (10,9%), cele aferente programelor cu finanțare rambursabilă, cu 529 milioane lei (46%), și cele pentru proiecte cu finanțare nerambursabilă, cu 759 milioane lei (8,1).

Principala sursă a deficitului bugetar a fost bugetul de pensii, care după primele 9 luni a ajuns la un deficit de peste 9 miliarde lei, mai mare chiar cu 11% decât deficitul întregului buget. Situația bugetului de pensii este ușor îmbunătățită față de anul trecut (deficitul era de 9,66 miliarde lei), dar continuă să prezinte un deficit periculos.