Criza care va lovi crunt România

Din cauza declinului demografic, Uniunea Europeană va intra în criză din punct de vedere al forței de muncă, în 20-30 de ani, a declarat, miercuri, la o masă rotundă, șeful Direcției Generale Afaceri Interne a Reprezentanței Comisiei Europene, Dragoș Tudorache. Afirmația sa a fost făcută în contextul în care UE are nevoie de muncitori din exterior și că ar trebui realizată o hartă a ofertelor de lucru din UE.

 

Dacă această problemă se pune deja la nivelul Uniunii Europene în ansamblu, înseamnă că România se va confrunta cu o situație nemaiîntâlnită până acum, ce va fi un adevărat coșmar pentru guvernanți. Dacă nici în prezent, când un salariat din România susține, în medie, 1,2 pensionari, bugetul de pensii este pe deficit, din ce bani vor fi plătite pensiile în anul 2060, de exemplu, când un salariat va trebui să susține 1,5 pensionari? Altfel spus, proiecțiile arată că, în anul 2060, doi salariați vor trebui să acopere cheltuielile a trei pensionari.

 

„În 1990 la fiecare salariat existau 0,4 pensionari; raportul s-a inversat începând din 1998, iar în prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari; la orizontul anului 2060 la fiecare salariat vor fi 1,5 pensionari”, se arată într-un raport al BCR pe tema implicațiilor economice ale îmbătrânirii populației, publicat acum aproximativ un an.

 

Analiștii BCR estimează că țara noastră se va confrunta în continuare cu scăderea numărului de locuitori, chiar în situația optimistă în care sporul natural negativ existent între anii 2002 și 2011 s-ar atenua, iar migrația românilor în afară s-ar reduce. Din păcate, perspectivele optimiste sunt departe de realitate. Anul 2012 a adus cu sine și cea mai mare valoare a sporului natural negativ anual: -3,6 persoane la mia de locuitori, potrivit Anuarului Statistic al României 2013. Este cea mai gravă situație din 1960, de când Institutul Național de Statistică duce evidența acestor cifre.

 

În aceste condiții, țara noastră se numără printre primele cinci state membre, alături de Slovacia, Polonia, Letonia și Slovenia, care vor cunoaște cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populației în următoarele decenii. Evoluția vârstei medii a populației totale ilustrează cel mai bine aceste așteptări: „Mediana vârstei populației totale va ajunge la 46 de ani în 2030 și la 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011”, susțin analiștii BCR în raportul citat.

 

La ce ne putem aștepta, în această situație? În primul rând, la scăderea PIB-ului potențial, prin diminuarea contribuției forței de muncă și a capitalului. În al doilea rând, va apărea o presiune tot mai mare pe bugetul de stat. Pe de o parte, veniturile vor fi mai mici, iar pe de altă parte, vor crește cheltuielile pentru asistența socială și pentru sănătate, în condițiile unei ponderi mai mari a populației îmbătrânite.

 

Cert este că, în lipsa unor programe de menținere în câmpul muncii a persoanelor de peste 55 de ani, angajații tineri nu vor face față noilor provocări. În acest sens, pensiile private atât obligatorii, cât și opționale, precum și creșterea vârstei de pensionare sunt doi factori de natură să ajute la prevenirea problemei îmbătrânirii populației, însă nu reprezintă soluții care să rezolve în totalitate această problemă.