Neacşu a amintit, în cadrul dezbaterilor cu ocazia lansării raportului "Principii ale construcţiei şi execuţiei bugetului instanţelor", că încă din ianuarie 2008, potrivit legii, bugetul puterii judecătoreşti trebuia să treacă în administrarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), potrivit unei dispoziţii care datează încă din 2005, modificare care a fost amânată succesiv în ultimii ani.
Judecătorul a arătat că bugetul alocat instanţelor din totalul sumei alocate Ministerului Justiţiei a scăzut în ultimii ani, iar rapoartele unor organizaţii internţionale arată că suma alocată sistemului judiciar în România este printre cele mai mici din Uniunea Europeană. "Ne putem fixa ca stat obiectul creşterii investiţiei în sistemul judiciar, pentru a atinge media europeană", a arătat Neacşu.
De asemenea, reprezentantul CSM a arătat că problema fundamentală este care sunt garanţiile că bugetul instanţelor cuprinde resursele necesare funcţionării sistemului judiciar, astfel că ar trebui creionate garanţii că fiecare instanţă va primi banii necesari funcţionării. Mai mult, în opinia lui Neacşu, ar trebui fixat prin lege un procent minim din PIB care ar trebui alocat sistemului judiciar, subliniind că, din punctul său de vedere, latura financiară reprezintă una dintre componentele independenţei justiţiei.
Despre bugetul instanţelor şi despre provocările administrării banilor care revin unei anumite instanţe a vorbit, în cadrul conferinţei de luni, vicepreşedintele Tribunalului Bucureşti, judecătorul Laura Andrei. Magistratul a arătat că a asistat cu tristeţe la reproşurile făcute de ministrul Justiţiei cu privire la execuţia bugetară, explicând faptul că, deşi datele statistice arată că bugetul alocat instanţelor a crescut în ultimii ani, sumele acordate în plus au fost absorbite de creşterea TVA, a salariilor, precum şi a costurilor furnizorilor.
Laura Andrei a explicat că una dintre provocările celui care administrează bugetul instanţei este să ducă instituţia "dincolo de minima rezistenţă în sala de judecată", adăugând că, în ciuda instituirii managerului de instanţă, răspunderea execuţiei bugetare rămâne pe umerii preşedintelui de instanţă.
La rândul său, judecătorul Dana Gîrbovan, de la Curtea de Apel Cluj, a vorbit despre creşterea volumului de muncă la nivelul instanţelor, care generază o creştere a costurilor, din cauza nerezolvării unor probleme de ordin legislativ. Gîrbovan a dat două exemple - cel al creşterii cu 50% a salariilor profesorilor şi cel al taxelor auto, situaţii care au generat un val de procese pe rolul instanţelor.
În cadrul dezbaterilor de luni au mai luat cuvântul şi doi specialişti străini în administrarea instanţelor, Jesper Wittrup şi Jon Coretto. Cei doi au descris modul de construcţie şi execuţie pentru bugetul sistemului judiciar în Olanda şi respectiv SUA.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
