Negocierile româno-americane pe tema scutului "se desfăşoară foarte bine. Nu  pot să ofer mai multe detalii, dar se desfăşoară destul de bine", a declarat ambasadorul SUA la  Bucureşti, Mark Gitenstein, într-o discuţie cu agenţiile de presă, înaintea ceremoniilor de 4 iulie.

Întrebat despre opinia Moscovei privind desfăşurarea scutului, ambasadorul SUA a afirmat că este optimist în această privinţă. "De când am avut acordul iniţial în ce priveşte începerea negocierilor, ruşii au semnat tratatul START, care recunoaşte începutul unui program antirachetă. Văd paşi în direcţia bună, nu sunt în contact direct cu guvernul rus, dar colegii mei din guvernul SUA îmi spun că lucrurile merg bine", a adăugat Gitenstein.

România a fost invitată la 4 februarie să se alăture noii variante, mai flexibile, a scutului american antirachetă. Discuţiile formale pe această temă au fost demarate la 17 iunie, la Bucureşti, după o primă rundă preliminară de negocieri care a avut la 11 mai.

Negociatorul din partea României, secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu, a declarat că negocierile dintre partea română şi cea americană pe tema scutului vor avea loc la interval de două luni şi a precizat că Bucureştiul s-a pregătit serios, având aproape 20 de reuniuni de lucru în ultimele luni.

Într-un interviu pentru NewsIn acordat la 15 februarie, subsecretarul american de stat pentru controlul armamentelor, Ellen Tauscher, declara că Statele Unite ar putea negocia amplasarea în România a trei baterii de interceptori, ceea ce ar însemna în total 24 de rachete SM-3. Bucureştiul estimează că negocierile vor dura un an, un an şi jumătate.

Rachetele terestre de interceptare SM-3 vor fi operaţionale începând din anul 2015, potrivit planurilor Statelor Unite.

Precedentul proiect de scut antirachetă, în viziunea administraţiei Bush, prevedea interceptori amplasaţi în Polonia şi un radar în Cehia, vizând ameninţări reprezentate de eventuale rachete cu rază lungă de acţiune ce puteau veni din partea Iranului sau Coreei de Nord. România nu era acoperită în totalitate de un astfel de scut.

Planul a fost revizuit la 17 septembrie 2009 de noua administraţie americană condusă de preşedintele Barack Obama, care a pledat pentru eficientizarea scutului prin flexibilitate, mobilitate şi fezabilitate, urmând ca ulterior să fie integrat unui scut NATO şi apărând astfel teritoriile tuturor aliaţilor.