Vicepremierul Dan Nica a enumerat, prezent la o întâlnire a PSD cu sindicatele şi asociaţiile de pensionari, zonele în care România are nevoie de finanţare: deficitul bugetar, fluxul de numerar de care Ministerul Finanţelor are nevoie lunar, investiţii.
"Este o decizie cu totul specială cea pe care a luat-o Guvernul, de a realiza un Comitet interministerial format din membrii Guvernului care au responsabilităţi economice, pentru că această criză necesită adoptarea unor măsuri speciale. România are nişte date factuale, din punct de vedere al necesarului de finanţare. Noi avem nevoie să finanţăm deficitul, el este în bugetul de stat de 2% şi se referă la investiţii. Vreau să fac o paranteză-de mâine începe un program de monitorizare la nivelul Guvernului a fiecărei investiţii finanţate prin bugetul de stat", a declarat Nica, la întâlnirea convocată, marţi, de PSD.
Nica a explicat că România mai are nevoie de finanţare pentru partea de cash-flow, fluxul de numerar de care Ministerul de Finanţe are nevoie în fiecare lună. "Din păcate fostul Guvern şi aici ne-a lăsat o situaţie proastă - 6 miliarde necesar de finanţare pe termen foarte scurt, nu am avut şansa unor datorii care să fie lăsate pe un termen mai lung, ele trebuie în fiecare lună rostogolite. Cele 2,1 miliarde de euro, în acest moment, 80% am reuşit să le plătim, am reuşit să înlăturăm o parte din povara firmelor care au lucrat cu statul. Începând din această săptămână vom demara tot ceea ce înseamnă investiţie publică pe anul 2009", a precizat Dan Nica.
Vicepremierul a arătat că, pentru nevoile de finanţare enumerate, există surse de finanţare, bugetul fiind unul echilibrat.Nica a spus însă că România mai are nevoie de bani pentru investiţii, domeniu în care sunt doar câteva instituţii care pot să se ocupe de finanţare: Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii. "Există o evaluare făcută de BNR, guvernatorul a fost la o reuniune a acestui comitet de evaluare a necesităţilor de finanţare a economiei româneşti, care este o măsură de tip preventiv", a precizat Nica.
Ministrul a spus că România are două opţiuni pentru a depăşi criza: să se limiteze la fondurile proprii, sau să contracteze un împrumut extern, cu caracter preventiv, rezervat situaţiei în care cursul de schimb ar fluctua masiv în defavoarea leului.
"Opţiunile sunt două: ori să încercăm să stăm pe fondurile proprii şi să încercăm să ne ţinem cu nişte eforturi în parametrii naţionali ai bugetului şi să ne rugăm să nu existe un atac speculativ pe curs, pentru că în această situaţie ne-am putea trezi ca în Lituania, unde 70% din rezerva valutară a fost epuizată în trei zile, sau varianta a doua, să ne gândim la o finanţare care să aibă caracter preventiv, să fie undeva acolo fără să umblăm la ea şi care să fie un punct de care să putem să ne atingem în situaţia în care vom avea nevoie", a explicat vicepremierul.
Nica a spus că prima variantă, cea în care România depăşeşte criza prin forţe proprii, are avantajul că ţara noastră nu apelează la niciun fel de sprijin, dar are dezavantajul unui risc uriaş, în cazul adâncirii crizei sau a unui atac speculativ. "Riscul este uriaş, criză şi presiune pe curs, există riscul ca în momentul în care apare un atac speculativ sau criză mai puternică să nu avem bani să ţinem cursul şi el să se ducă la 5-6 lei pentru un euro", a spus Nica. "Pe de altă parte, cea de-a doua variantă este să ne gândim la obţinerea unei finanţări în condiţii foarte avantajoase de tipul preventiv, o finanţare la care să apelăm doar în situaţii de nevoie, pentru menţinerea cursului", a continuat Nica, arătând că pentru investiţii România poate lua bani de la Comisia Europeană, cu o dobândă de până în 3%. "Acest lucru ne-ar mai permite să avem o certitudine a finanţării pe diverse componente investiţionale, dar şi de acoperire a deficitului de cont curent", a spus Nica. Vicepremierul a explicat că, fără banii pentru finanţarea difictului de cont curent, Ministerul Finnaţelor ar lua toţi banii de pe piaţă, nepermiţând relansarea economiei, deoarece băncile vor servi cu lichidităţi doar statul, nu şi firmele private.
Dezavantajele variantei în care România contractează un împrumut extern sunt, potrivit vicepremierului, regulile stricte impuse de Comisia Europeană, mai ales în condiţiile că deficitul mare de anul trecut a decredibilizat ţara noastră din punct de vedere economic. Nica a spus că o necunoscută în acest moment este costul finanţării, care depăşeşte 1% din PIB datorită dobânzilor mari de pe piaţă. "Toată lumea ştie că azi nu mai poţi să împrumuţi banii cu dobânda cu care îi luai acum un an, acum sunt mai puţini şi mai scumpi", a remarcat Nica.
Vicepremierul a arătat că expunerea sa reprezintă o evaluare realistă şi onestă a singurelor două opţiuni pe care le are România în acest moment, invocând nevoia de responsabilitate şi abordare a următorilor paşi din prspectiva riscurilor. "Nu putem să ajungem să nu putem plăti salarii, pensii, alocaţii", a avertizat vicepremierul.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
