Nita: Vreau sa reduc la trei luni drumul pana la banii UE

Spune ca vrea sa redea ministerului in fruntea caruia a fost numit importanta pe care o merita institutia ce reprezinta pe cel mai mare contributor la Produsul Intern Brut al Romaniei: IMM-urile. Si chiar daca nu este matematician, de cand s-a instalat in functie, principala sa ocupatie este “numaratul”, pentru ca principala sursa de bani a institutiei o constituie fondurile europene.

 

“Numar. Numar zilele, numar lunile, incerc sa vad si eu ce se intampla cu fondurile acestea europene care ar trebui accesate, dar care nu ajung in conturile IMM-urilor. Principalul meu obiectiv la minister este sa reusim, in urmatorii patru ani, sa accesam toate fondurile europene puse la dispozitie, adica aproximativ 800 milioane de euro”, a explicat intr-un interviu acordat Business Standard- Antreprenor noul ministru.

 

In opinia acestuia, mentinerea pe piata a micilor intreprinderi in conditiile actuale de piata se poate realiza prin sprijinirea lor de catre minister, fie prin fonduri de la buget, fie, mai ales, prin asigurarea accesului antreprenorilor la banii europeni. “Din pacate, stam foarte prost la capitolul acesta, iar numarul agentilor economici care se bucura de primirea acestor bani este foarte mic, de cateva sute, la nivelul anului 2008”.

 

Anul trecut, IMM-urile locale au reusit sa atraga finantari europene de 60 milioane de euro, iar principala frana, in opinia noului ministru, au constituit-o birocratia excesiva ºi ineficienta diverselor autoritati care se ocupa de accesarea banilor europeni.

 

“Suntem in faza in care calculãm drumul critic al accesarii, de la momentul in care se depune dosarul si pana se semneaza contractul de finantare. Nu am inca o cifra exacta, dar, din informatiile primite, este vorba despre un interval cuprins intre sase si noua luni. Cu un asemenea termen, imi este greu sa cred ca IMM-urile din Romania vor ajunge sa depaseasca o situatie de criza, cum va fi cea din 2009 sau din 2010”.

Solutia pentru atragerea a cat mai multor bani din fondurile europene presupune simplificarea procedurilor, reducerea birocratiei la minimum si instituirea premisei ca acei care depun o cerere de finantare sunt de buna-credinta, nu sunt doar niste personaje puse pe capatuiala. Pe scurt, reducerea timpului de asteptare a aprobarii la maximum trei luni, de trei ori mai putin decat in prezent, pentru ca numai astfel va putea creste numarul celor care cer bani europeni si vor putea fi utilizate cele aproximativ 150 mil. euro pe care ministerul le are la dispozitie in 2009.

 

Obiectivul suna foarte frumos si ar putea deveni realizabil daca ministerul creste numarul evaluatorilor angajati pentru proiectele europene, daca functionarilor li se va cere sa puna accent pe spiritul proiectului si sa nu ceara tone de hartie pentru o virgula pusa gresit, este de parere consultantul financiar pentru fonduri europene, Radu Limpede. Desi subscrie la intentia ministrului de a reduce birocratia, Limpede il avertizeaza insa pe acesta ca accesarea de fonduri de catre un mic antreprenor nu poate fi redusa la o cerere de finantare si o declaratie pe proprie raspundere. “Intotdeauna, cererile de finantare se intocmesc ultimele si sunt precedate de un dosar care prezinta proiectul, fiind normala procedura. Altfel, exista riscul ca, de la momentul depunerii cererii si pana la momentul intocmirii dosarului, sa apara diferente foarte mari si sa nu mai fie valabila cererea”, spune Limpede. Acesta crede insa ca, daca o cerere de finantare ar sta in analiza la stat doar trei luni, si nu mai mult de sase, ca acum, lucrurile s-ar schimba simtitor. Constantin Nita spune ca mai are si alte instrumente pentru a usura accesul IMM-urilor la fondurile europene. “Multe necazuri vin si de la finantarea pe care trebuie sa o acopere solicitantul. Avem un fond de garantare (Fondul National de Garantare a IMM-urilor - n.red.), cu care trebuie sa vedem ce facem. Nu este corect ca a fost extins obiectul de activitate al fondului pe contragarantare (cabinetul Tariceanu a adoptat, in toamna lui 2008, un act normativ prin care fondul asigura, pe langa garantarea creditelor contractate de IMM-uri de la banci, si contragarantii - n.red.). Aici trebuie facut un fond nou, doar pentru contragarantare. Vom scoate din actul normativ cateva elemente care sunt neconstitutionale si pe care le las in administrare privata prin licitatie publica”. In plus, spune ministrul Nita, actualul cabinet isi mentine pozitia de a capitaliza CEC Bank si de a transforma institutia in banca pentru IMM-uri. “Prin capitalizare, dai posibilitatea IMM-urilor la cofinantare si cresti valoarea bancii. De asemenea, Eximbank trebuie sa-si diversifice instrumentele de sprijinire a exporturilor”, isi sustine ministrul strategia.

 

Ramanand in sfera banilor, ministrul pentru IMM-uri spune ca strategia sa de a da ministerului onestitatea pe care o merita include si cresterea de cateva zeci de ori a sumei din bugetul de stat pentru sprijinirea IMM-urilor.

 

“Intentionez sa cer de la buget, in 2009, 300-400 mil. euro pentru sprijinirea micilor intreprinderi. In 2008, nu stiu din ce motive, suma prinsa in buget a fost de 300 miliarde lei vechi, din care au fost cheltuite doar 150 miliarde lei. La o suma asa de mica, mai bine spui ca nu ai si nu dai”, explica ministrul. Acesta spune ca are in lucru un proiect de lege care sa sprijine capitalul romanesc pe terte piete, nu doar in UE, ci si in afara acesteia. “Sunt piete traditionale, pe care noi le-am pierdut cu foarte multa usurinta. Ne uitam spre Est, spre Moscova, Beijing, Cairo sau India. Va urma o reevaluare foarte serioasa a reprezentantilor comerciali, iar cei care stiu meserie raman, cei care sunt doar sinecuri pentru altii vin acasa.”

 

Radu Limpede crede ca centrele de promovare a exporturilor isi vor putea dovedi eficienta mai intai pentru companiile mari, intrucat ei sunt driverii in strainatate, in momentul cuceririi de noi piete. Pentru IMM-uri, principalul centru de promovare va ramane insa internetul, crede consultantul. Pentru fostul antreprenor, stimulentele financiare promise de cabinetul Tariceanu in toamna lui 2008, in domeniul ocuparii fortei de munca, nu sunt neaparat solutii constructive. “Sunt alte masuri care pot conduce la crearea de noi locuri de munca. Neimpozitarea profitului reinvestit si introducerea impozitului forfetar vor face mai mult. Vor elimina, de exemplu, zecile de controale care vin pe capul antreprenorului si vor scoate la lumina asa-zisa economie gri.”

 

Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara, saluta promisiunea ministrului si crede ca, odata cu aceasta masura, se va putea spune, in sfarsit, ca avem o strategie pentru dezvoltarea sanatoasa a economiei. “Scutirea de impozit ajuta antreprenorul sa aiba mai multe lichiditati, sa faca investitii care sa genereze profit, iar din acel moment, statul are mult mai mult de castigat decat impozitul de 16% pe un profit cat mai mic sau inexistent de multe ori”, spune aceasta. Desi este de acord cu ministrul referitor la faptul ca IMM-urile constituie motorul economiei si solutia iesirii din criza a Romaniei, analistul financiar Dragos Cabat ramane insa rezervat. “In teorie, toate suna excelent. Impozitul forfetar ar putea scoate la suprafata unele venituri in anumite domenii, scurtarea drumului de accesare a fondurilor europene, la fel, ar fi excelenta daca ar fi insotita de introducerea unui sistem transparent si de eliminarea spagilor. Vrea sa obtina mai multi bani pentru IMM-uri de la un buget care, oricum, se va micsora. Cum va reusi acest lucru”, il intreaba analistul pe ministrul in functie.

 

Dragos Cabat este de parere ca si daca va reusi sa puna in practica macar jumatate din ceea ce promite, ministrul IMM-urilor va merita tot respectul. Constantin Nita spune insa ca, daca nu va reusi sa faca ceea ce se angajeaza, nu-si va pierde vremea la Palatul Victoria. “Vreau ca, anul acesta, sa fac lucrurile despre care am vorbit, pentru ca, altfel, nu imi pierd vremea.”

 

 

Maria Grapini, Pasmatex: Raman de actualitate constituirea unui scut fiscal, evaluarea fiscalitatii pentru IMM-uri si scutirea de impozit pe profitul reinvestit, si nu pe dividende?

 

Constantin Nita: Da, este in programul de guvernare si sunt sanse foarte mari sa luam aceasta masura si sa modificam Codul Fiscal.

 

Voicu Oprean, Arobs Transilvania Software: Care sunt sansele ca antreprenorii mici, din domeniul IT, sa lucreze cu statul sau, altfel spus, in ce masura vor fi incurajate IMM-urile sa castige contracte cu statul, stiut fiind ca, pana acum, in majoritatea cazurilor, contractele cu institutiile de stat erau castigate de marile companii?

 

C.N.: Am un alt punct de vedere in ceea ce priveste micile intreprinderi din domeniul IT. Parca in 2002, atunci cand s-a adoptat legea parcurilor industriale, a aparut si legea parcurilor de soft, care, cu o singura exceptie, nu s-a materializat. Ma gandesc sa cream in cele opt regiuni de dezvoltare ale tarii cate un parc de soft, tocmai ca sa stimulam tinerii. Noi avem un program pentru stimularea afacerilor pentru tineri si, atunci, am vrea ca acest program sa fie cuplat cu ideea parcurilor soft, constituite impreuna cu consiliile judetene din cele opt zone. Daca reusesc, va fi un succes, daca nu, raman doar cu ideea si cu intentia.

 

Loredana Manolache, Power On Global: Intentioneaza ministerul sa initieze un proiect de lege a falimentului, dupa modelul celui din Statele Unite ale Americii, in care antreprenorii beneficiaza de sustinere financiara atunci cand blocajul este generat de cauze externe?

 

C.N.: Nu m-am gandit, pentru ca in Romania exista deja o lege a falimentului. Am insa o alta intentie, un alt proiect de lege prin care orice intreprindere, fie IMM, fie societate mare, sa poata fi desfiintata daca, timp de trei ani consecutiv, nu a incheiat exercitiul financiar cu profit. Sunt foarte multe societati pe care le vedem ca prospera, dar nu declara niciodata profit. Un astfel de sistem functioneaza cu succes in Italia, nu il inventam noi. 

 

Aneta Bogdan, Brandient: Statul roman ia in calcul sprijinirea in vreun fel a antreprenorilor care doresc sa-si construiasca branduri si sa-si faca strategii de promovare de brand, dupa modelul finantarilor acordate de BERD?

 

C.N.: Da, ne gandim sa sustinem crearea si promovarea brandurilor romanesti, iar acest lucru va fi prins in strategia de export a Romaniei.

 

Marius Vetrici, Soft Mentor: Va mai finanta statul roman, acum, in perioada de criza, participarea antreprenorilor la evenimente externe - targuri, expozitii etc.?

 

C.N.: In mod cert, statul va continua sa deconteze o parte dintre cheltuielile la targuri ale antreprenorilor. Mai mult decat atat, odata cu infiintarea centrelor de promovare a exporturilor, acestia isi vor putea stabili in sediile centrelor intalniri, conferinte sau prezentari de produse.

 

 

 

Sursa: CNIPMMR