Asa incat asistam acum, in 2008, la o criza alimentara care ii loveste pe cei mai napastuiti oameni ai planetei. Totusi, pe termen mediu si lung, reasezarea preturilor la alimente ii va avantaja si pe acestia, prin avantajarea tarilor lor dependente major de agricultura. In tarile dezvoltate si mai ales in UE, politica paguboasa a subventionarii masive a agriculturii va lua sfarsit, punand capat unor decenii de inechitate in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului, de atitudini duplicitare ale Nordului bogat fata de Sud.
Pamantul in plus alocat agriculturii conduce la bumbac mai putin si mai scump si de aici e afectata imbracamintea. Cu textilele se va inchide astfel un mare “cerc vicios”, al unor preturi cvasi-manipulate pe bursele de materii prime si de energie ale lumii. Avem petrol scump, materii prime scumpe, energia incepe sa includa costuri ecologice post-Kyoto, acum vedem si hrana si, in curand, imbracamintea mai scumpe. Pare rau, insa pe termen lung este un factor de echilibru, ce echilibreaza economia lumii: nu numai inteligenta, creativitatea si riscul trebuie remunerate corespunzator, ci si RARITATEA resurselor Terrei.
Personal, ma intorc la clasicii literaturii romane: m-am razgandit in cazul pamantului mostenit de la bunici in centrul tarii - nu il voi mai vinde! Chiar daca nu ma pricep la agricultura si nu am timp, caci ma solicita 25 de ore pe zi firma si liniile de business in Bucuresti, nu il vand. Voi cauta un parteneriat cu un fermier profesionist, pentru ca pamantul agricol devine o mare afacere. Chiar si “sportul national” al introducerii in intravilan de terenuri agricole de oriunde va lua o pauza, iar regulile jocului se vor reaseza. Pentru ca pamantul care ne hraneste va avea si el valoarea lui economica certa, dincolo de cea sentimentala.
Radu Limpede Economist, antreprenor Initial Advisory
