Astfel, scrie cotidianul din Sankt Petersburg, in loc sa ocoleasca insula Bornholm prin sud, traversand apele teritoriale ale Poloniei si Danemarcei, Nord Stream va ocoli prin nord, traversand apele teritoriale ale Suediei. Devierea va face ca gazoductul submarin sa fie mai lung cu opt kilometri decat era prevazut in proiectul initial. Gazprom, principalul beneficiar al conductei, estimeaza ca aceasta va asigura 25 de procente din exporturile sale catre statele Uniunii Europene.
Potrivit Global Insight, cererea de gaze naturale de pe piata celor 27 de state din UE va ajunge, in 2015, la 536 miliarde metri cubi, cu aproape jumatate mai mult decat era in 2005.
Decizia de a construi Nord Stream pare a fi motivata, sustin numerosi analisti din zona relatiilor internationale si a studiilor de securitate, mai mult de considerente politice decat economice.
“Dublarea” conductei Drujba (4.000 km, capacitate 1,2-1,4 milioane barili per zi), care leaga “pe uscat” Rusia de Germania, ar fi reprezentat, pentru Moscova, un cost economic mult mai mic, dar, traversand teritoriile unor tari precum Ucraina sau Polonia, cu care disputele sunt la ordinea zilei, reprezinta un cost politic ridicat. (M.M)
