Daca circumstantele ar fi fost diferite, concedierea nu ar fi insemnat decat o etapa in gasirea urmatorului loc de munca, insa acum, pentru multi, perspectiva gasirii acestuia nu pare sa se iveasca la orizont prea curand.
Iata cateva dintre solutiile adoptate pentru a face fata situatiei: acceptarea unor joburi in afara regiunii sau chiar a tarii de origine sau crearea unui job prin infiintarea unei mici afaceri.
De multe ori micile afaceri au fost vazute ca o alternativa intr-o situatie de criza sau, in unele cazuri, ca o masura de prevenire.
Am putea sa dam vina pe guvernare, deoarece nu acorda suficient suport IMM-urilor, care pana la urma sunt vitale in crearea si mentinerea locurilor de munca intr-o comunitate, dar sa abordam problema din alt unghi: cati dintre tinerii profesionisti se gandesc sa lucreze intr-un IMM cand isi incep cariera? Toata lumea traieste cu iluzia de a munci in cadrul unei companii mari, negand partile intunecate din acest scenariu.
Daca facem o mica paralela, fenomenul este similar cu acela de a judeca nivelul de dezvoltare al unei tari sau al unui oras dupa inaltimea zgarie-norilor.
Marile companii isi au inceputurile in vremurile in care era necesara crearea unei mase critice ca o conditie de supravietuire si progres si, de asemenea, cererea de forta de munca era foarte mare.
Spre exemplu, nu pana de mult, o companie mare avea nevoie de cateva sute de oameni in departamentul de contabilitate pentru a face operatiunile care in ziua de astazi sunt indeplinite de una sau doua persoane.
Dar aceasta nu este singura consecinta a evolutiei tehnologice in continua dezvoltare. IMM-urile pot concura umar la umar cu marile companii si in unele cazuri este chiar nedrept pentru cei din urma.
De exemplu, un IMM care activeaza in domeniul consultantei si care isi desfasoara activitatea de acasa, cu aproximativ aceleasi tarife are o balanta mai buna intre munca si viata personala spre deosebire de o companie care opereaza cu niste costuri fixe foarte mari si care va trebui sa compenseze in detrimentul vietii personale a muncitorilor sai.
Nu vreau sa spun ca marile companii sunt sortite pierzaniei, dar daca vor dori sa supravietuiasca vor trebui sa se adapteze mentalitatii secolului al XXI-lea, vor trebui sa copieze modelul IMM-urilor si sa aiba mai multi parteneri si mai putini angajati, mai ales, in pozitii inalt calificate.
De asemenea, avem nevoie de o schimbare a sistemului valoric, trebuie sa redefinim succesul: acesta va trebui masurat din punctul de vedere al calitatii unei organizatii si nu din perspectiva marimii sale. Dimensiunea nu garanteaza performanta in nicio situatie.
Privita din alt punct de vedere, criza este o oportunitate de a redefini peisajul economic prin crearea unei noi dimensiuni a antreprenoriatului care sa incurajeze tinerii intreprinzatori si sa sustina afacerile de familie, dar nu ca o solutie alternativa a crizei, ci ca o masura de prevenire si minimizare a efectelor crizei urmatoare.
Probabil va ganditi “Are logica, asa ca toate guvernele ar trebui sa ia masuri in acest sens”.
Imi pare rau sa va spun, dar, in opinia mea, este o mare greseala.
Noi avem nevoie acum sa schimbam imaginea modelelor urmate de copiii nostri, de studentii nostri, de tinerii nostri profesionisti, astfel incat sa nu cream adevarati monstri financiari, pentru ca, va rog sa ma credeti pe cuvant, o singura data a fost suficient!
Filipe Carrera, trainer si consultant, www.filipecarrera.com
Filipe Carrera este general manager al Prestin, o companie de training si consultanta din Portugalia. Este profesor la Institutul Superior de Economie si Gestiune din cadrul Universitatii Tehnice din Lisabona si la Institutul Portughez de Marketing. Are o experienta bogata ca speaker, fiind invitat sa vorbeasca despre antreprenoriat in peste 25 de tari din intreaga lume, printre care si Romania.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
