De astăzi, nicio firmă din România care are de recuperat o datorie nu va mai putea cere intrarea în insolvenţă a datornicului, decât dacă suma de recuperat este de minimum 30.000 de lei (circa 7.500 de euro), triplu faţă de pragul minim prevăzut până acum de legea insolvenţei. În plus, de acum încolo, perioada de soluţionare a cererilor de insolvenţă se reduce la cinci zile, de la luni întregi de aşteptare în tribunal, până acum. Acestea sunt două dintre cele mai importante modificări aduse Legii nr. 85/2006, act normativ ce reglementează procedura insolvenţei.
Insolvenţa reprezintă cea mai rapidă şi ieftină metodă de a-ţi recupera o datorie, susţine Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR). Pe fondul crizei financiare, în piaţă există deja un comportament distorsionat, firme mici cerând intrarea în insolvenţă a unor companii-lider pe segmentul lor de activitate sau al căror rulaj zilnic este, poate, de zeci ori mai mare decât datoria de plătit.
La începutul lunii iulie, Classfer SRL, operator de transporturi feroviare, controlat de omul de afaceri Dumitru Becşenescu, a cerut în instanţă insolvenţa Lafarge Ciment România, companie cu afaceri de peste 370 milioane de euro în 2008, pentru o restanţă de 350.000 euro. “I-am dat în judecată pentru că nu şi-au respectat obligaţiile contractuale. Lafarge nu a mai trimis niciun ban către Classfer încă din 2007, iar în acest moment, datoriile lor către noi au ajuns la aproape 1,5 mil. lei (n.red. - 350.000 de euro)”, a declarat Dumitru Becşenescu.
Totodată, Lafarge Ciment îşi acuză fostul furnizor de încălcarea contractului şi reclamă prejudiciul de imagine creat. “Classfer a fost unul dintre furnizorii de servicii de transport feroviar pentru compania noastră, cu care am decis să întrerupem relaţiile contractuale ca urmare a neîndeplinirii, respectiv a îndeplinirii defectuase a obligaţiilor asumate faţă de societatea noastră”, susţin reprezentanţii companiei într-un punct de vedere oficial, exprimat de către Camelia Savoiu, director de comunicare în cadrul Lafarge Ciment România. În plus, compania franceză susţine că cererea celor de la Classfer este “neîntemeiată” şi că vor lua, la rândul lor, măsuri în instanţă.
“Insolvenţa este folosită mai degrabă ca instrument de presiune. În opinia noastră, companiile ar trebui să apeleze la cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă doar dacă procedurile de executare silită nu au avut succes”, a declarat pentru Business Standard Rober Roşu, avocat asociat şi coordonatorul politicii de insolvenţă din cadrul casei de avocatură Ţuca, Zbîrcea&Asociaţii. Conform statisticilor ONRC, în 2009, cererile de insolvenţă au înregistrat un trend crescător şi, conform specialiştilor, tendinţa se va menţine. “Firmele mici care solicită insolvenţa unor companii mari pentru datorii de câteva mii de euro o fac pentru a crea probleme companiei”, declară, la rândul său, Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor. Acesta spune că băncile au cerut Parlamentului modificarea Legii insolvenţei tocmai din cauza blocajelor care se creau.
Pe vechea lege, o companie putea cere intrarea în insolvenţă a unui debitor pentru o datorie de minimun 10.000 de lei, mai veche de 30 de zile de la scadenţă. De azi, conform noilor reglementări, aceeaşi solicitare poate fi depusă doar pentru o datorie de minimum 30.000 de lei. În varianta modificată, legea impune ca datoria pentru care se cere deschiderea procedurii de insolvenţă să fie “certă, lichidă şi exigibilă”, cu alte cuvinte, să existe şi să reprezinte o sumă de bani. O altă schimbare importantă adusă legii este, în opinia avocaţilor, creşterea nivelului taxei de timbru ce trebuie să fie achitată de cel care cere intrarea în insolvenţă a unui debitor, la 120 de lei, de la 39 de lei, până acum. Ana Birchall, avocat specializat în insolvenţă, spune că una dintre cele mai importante modificări se referă la reducerea perioadei de soluţionare a insolvenţei la cinci zile. “Prin noua lege, termenul de soluţionare a cererii de intrare în insolvenţă este de cinci zile, de la câteva luni înainte”, explică Ana Birchall. La fel de important este însă şi faptul că, de acum încolo, o societate intrată în insolvenţă va avea dreptul să aibă continuitate nu doar la livrarea de utilităţi, ci şi în ceea ce priveşte finanţarea. “De acum, şi băncile din România vor fi obligate să continue sau să finanţeze desfăşurarea activităţii firmei în cauză”. Robert Roşu spune că o noutate importantă a legii este şi faptul că tribunalele vor avea secţii de insolvenţă, ceea ce va permite o specializare a judecătorilor pe cazuri de insolvenţă.
Ana Birchall crede însă că această prevedere nu este suficientă, ci este nevoie de crearea unor tribunale specializate în soluţionarea de astfel de cazuri. Totodată, aceasta crede că modificările reglementează situaţii extrem de delicate şi pentru care, în baza vechii legi, se consumau timp şi bani. În baza noii legi, managerii unei companii intrate în insolvenţă vor putea fi traşi la răspundere, în timp ce, pe legea veche, managementul defectuos putea fi reclamat doar de comitetul creditorilor. Salariaţii vor fi incluşi automat, de acum încolo, în lista creditorilor, fără să mai fie obligaţi să parcurgă paşi suplimentari.
Din păcate, spune Ana Birchall, legea nouă nu reglementează în niciun fel falimentul persoanelor fizice, deşi situaţia de criză pe care o traversează economia impunea o astfel de măsură.
Ce schimbă noua lege a insolvenţei
- Pragul minim al datoriei pentru care se cere insolvenţa se triplează de la 10.000 la 30.000 de lei
- Perioada de soluţionare a cererii de insolvenţă se reduce la cinci zile
- Datoria incriminată trebuie să fie certă, lichidă şi exigibilă, nu doar să fie mai veche de 30 de zile de la scadenţă
- Băncile sunt obligate să continue finanţarea şi pentru firmele intrate în insolvenţă
- Managementul poate fi tras la răspundere pentru conducere defectuoasă
- Angajaţii care au de încasat salarii restante sunt incluşi, implicit, în lista creditorilor
- Creditorii pot vota prin corespondenţă, nu mai este nevoie de un document parafat de un notar public
- Se înfiinţează secţii de insolvenţă
- Taxa de timbru se scumpeşte de la 39 de lei la 120 de lei
