Noul premier, greu de desemnat. Întâlnirea decisivă de vineri de la Nicușor Dan cu liderii principalelor partide parlamentare s-a încheiat după aproximativ o oră fără niciun acord privind desemnarea unui nou premier sau formula de guvernare. După discuțiile cu reprezentanții Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România, președintele a „luat act” de propunerile partidelor, însă nu a anunțat nicio desemnare formală de premier, ceea ce prelungește blocajul politic.
Noul premier, o ecuație cu două necunoscute
Discuțiile de la Cotroceni, organizate pe fondul crizei politice declanșate după eșecul guvernului anterior, au identificat două propuneri de premier aflate acum pe masă: Noul premier ar putea fi Sorin Grindeanu, susținut de PSD, și Siegfried Mureșan, candidatul comun al PNL, USR și UDMR.
Liderii PNL și USR au propus un mecanism de „rotativă guvernamentală”, potrivit căruia primul executiv ar fi condus de Siegfried Mureșan, un europarlamentar cu experiență în bugete europene și politici financiare, susținut de partidele de centru-dreapta. Replica PSD a fost fermă: social-democrații nu sunt de acord cu o rotativă și au decis în forurile statutare să nu susțină un guvern din care nu fac parte.
Conform surselor, această diferență de abordare a fost principalul motiv pentru care negocierile s-au împotmolit rapid. „Dacă nu se înțeleg pe rotativă, atunci nu se vor înțelege pe nimic”, au comentat interlocutorii politici apropiați consultărilor privind noul premier.
Președintele Dan nu a anunțat nicio desemnare la finalul discuțiilor și va continua consultările într-o nouă rundă, întrucât Parlamentul urmează să își încheie sesiunea de lucru la 30 iunie. În lipsa unui acord asupra unei majorități și a unui candidat agreat, guvernul interimar condus de Ilie Bolojan ar putea rămâne în funcție până în toamnă, într-o situație de prelungire a crizei politice.
Blocajul survine într-un moment în care România se confruntă cu presiuni economice și nevoia de adoptare rapidă a reformelor, inclusiv pentru accesarea unor fonduri europene esențiale, ceea ce crește tensiunea asupra clasei politice și asupra instituției prezidențiale.
