Cei doi urmeaza sa ii inlocuiasca in functie pe Pierre Richard si Axel Miller, a caror demisie a fost anuntata dupa planul de salvare, in valoare de 6,4 miliarde euro, pus la punct in urma cu o saptamana de puterile publice din Belgia, Franta si Luxemburg. Anuntul referitor la numirea lui Jean-Luc Dehaene si a lui Pierre Mariani in fruntea Dexia a fost facut de prim-ministrul belgian Yves Leterme si ministrul sau de Finante, Didier Reynders, la sfarsitul unui consiliu de ministrii care s-a terminat la miezul noptii de luni spre marti. Potrivit premierului belgian, guvernele de la Bruxelles si Paris au ajuns la un acord cu privire la aceste nominalizari, adaugand ca Jean-Luc Dehaene este foarte motivat de ideea de a prelua postul de presedinte al Dexia, noteaza AFP.

In varsta de 68 de ani, Jean-Luc Dehaene, este un democrat-crestin flamand care intre 1992 si 1995, si ulterior intre 1995 si 1999, a fost premierul Belgiei. Ulterior a jucat un rol important in lucrarile pentru redactarea proiectului de Constitutie europeana. Iar, Pierre Mariani, 52 de ani, este unul din membrii din conducerea celui mai mare grup bancar francez, BNP Paribas, unde s-a ocupat de activitatile de retail pe plan international. Totodata, Pierre Mariani este un fost sef de cabinet al actualului presedinte al Frantei, Nicolas Sarkozy, in perioada in care acesta era ministru al Bugetului, la inceputul anilor 1990, relateaza AFP.

Saptamana trecuta guvernele din Franta, Belgia si Luxembourg au anuntat ca vor injecta 6,4 miliarde de euro in Dexia, institutie care joaca un rol cheie pentru finantarea colectivitatilor locale. Autoritatile belgiene urmeaza sa investeasca trei miliarde de euro, in timp ce guvernul francez va investi alte trei miliarde de euro iar Luxemburg va veni cu 376 milioane de euro. In cazul investitorilor belgieni, autoritatile federale, autoritatile regionale si investitorii institutionali (holdingul Arcofin si asiguratorul Ethias) vor injecta fiecare un miliard de euro. In ceea ce ii priveste pe investitorii francezi, guvernul de la Paris va contribui cu un miliard de euro iar Caisse des Dépôts et Consignations (considerata drept bratul financiar al statului francez) va contribui cu doua miliarde de euro. In timp ce contributiile guvernelor belgian si francez vor lua forma unei majorari de capital, aportul venit de la guvernul luxemburghez va avea forma unei emisiuni de obligatiuni convertibile in actiuni, informeaza AFP.