Cu ocazia vizitei în SUA a ministrului afacerilor externe, Cristian Diaconescu, a avut loc vineri schimbul instrumentelor de ratificare a Tratatului de extrădare între România şi Statele Unite ale Americii, semnat la data de 10 septembrie 2007, precum şi schimbul instrumentelor de ratificare a Protocolului semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007 la Tratatul dintre România şi SUA privind asistenţa judiciară în materie penală, semnat la Washington, la 26 mai 1999, informează un comunicat MAE.
Noul tratat în materie de extrădare, care a intrat în vigoare după schimbul intrumentelor de ratificare, înlocuieşte actuala Convenţie de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnată la Bucureşti, la 23 iulie 1924, şi tratatul de amendare al acesteia, semnat în 1936.
Tratatul de extrădare pune bazele unei colaborări conforme noilor standarde în domeniu între cele două state. Tratatul conţine dispoziţii menite să eficientizeze cooperarea bilaterală prin simplificarea procedurii de transmitere a documentelor de extrădare, în special, şi a întregii proceduri de extrădare, în general.
Documentul instituie o procedură de extrădare mai simplă pentru orice faptă care întruneşte condiţiile privind durata minimă a pedepsei prevăzute de lege sau a pedepsei extrădate, precum şi extrădarea pentru infracţiuni săvârşite în afara statului solicitant.
Până în prezent, extrădarea se făcea pe baza unei liste limitative de 24 de infracţiuni stabilite în 1924.
Tratatul mai prevede că extrădarea nu va fi refuzată pe motivul cetăţeniei, eliminând astfel un obstacol în combaterea criminalităţii transnaţionale.
Tratatul reglementează şi o procedură simplificată de extrădare, în situaţia în care persoana în cauză consimte să fie extrădată către statul solicitant.
De asemenea, extrădarea nu se acordă dacă persoana în cauză este pasibilă de pedeapsa cu moartea în statul solicitant decât dacă acest stat dă asigurări că pedeapsa cu moartea nu va fi aplicată.
În ceea ce priveşte protocolul de completare a acordului bilateral în domeniul asistenţei judiciare în materie penală, acest document reprezintă îndeplinirea de către partea română a unei obligaţii ce rezultă din statutul său de membru al Uniunii Europene de a încheia un instrument juridic armonizat cu prevederile Acordului de colaborare în domeniul cooperării judiciare în materie penală dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii. Protocolul la Tratatul dintre România şi SUA privind asistenţa judiciară în materie penală va intra în vigoare la data intrării în vigoare a Acordului de asistenţă judiciară în materie penală între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii.
Principalul beneficiu al acestui Protocol îl constituie introducerea unor forme moderne de asistenţă judiciară, precum audierile prin videoconferinţă sau obţinerea informaţiilor bancare necesare investigării unor cazuri de criminalitate organizată şi terorism. De asemenea, cererile de asistenţă vor putea fi trimise prin mijloace electronice şi direct între diferite autorităţi, nu numai prin intermediul Ministerului Justiţiei şi Departamentul de Justiţie al SUA.
Protocolul garantează protecţia datelor cu caracter personal, existând restricţii privitoare la folosirea acestor date în alte scopuri decât cele necesare investigaţiei.
Amendarea Tratatului de asistenţă judiciară în materie penală dintre România şi SUA (semnat la Washington pe data de 26 mai 1999) a fost necesară pentru a se răspunde mai bine noilor provocări ale criminalităţii transnaţionale, mai ales formelor celor mai grave ale acesteia, precum terorismul, traficul de persoane, traficul de droguri şi traficul de arme. Astfel, tratatul în vigoare este completat prin introducerea unor forme moderne de asistenţă judiciară, reglementate atât de legislaţia română cât şi de cea americană, precum: echipele comune de anchetă, audierea prin videoconferinţă, transmiterea cererilor de asistenţă judiciară prin mijloace rapide de comunicare, extinderea categoriilor de autorităţi cărora li se poate acorda asistenţa judiciară (autorităţile administrative).
Protocolul nu aduce atingere altor obligaţii internaţionale ale României ci, dimpotrivă, reprezintă îndeplinirea unei obligaţii care rezultă din statutul de membru al Uniunii Europene, respectiv încheierea un instrument bilateral armonizat pe deplin cu Acordul de asistenţă judiciară între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, semnat la Washington pe data de 25 iunie 2003.
Dacă la acest capitol România şi-a armonizat legislaţia cu cea a UE, într-un raport privind respectarea drepturilor omului în lume adoptat săptămâna aceasta de Parlamentul European, România este îndemnată să anuleze acordul bilateral de imunitate încheiat cu Statele Unite ale Americii. Acordul între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind predarea unor persoane Curţii Penale Internaţionale, semnat la 1 august 2002, nu a fost ratificat încă de partea română. România, care, spre deosebire de SUA, a ratificat Statutul de la Roma şi a recunoscut CPI, a semnat cu SUA un acord bilateral de exceptare de la jurisdicţia CPI a cetăţenilor americani, care nu vor putea fi astfel predaţi către CPI.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
