Nu cedati pe impozite si pe curs, spun fostii negociatori cu FMI

Nevoia de finantare externa a Romaniei este estimata de mai multe surse de pe piata financiara si din mediul guvernamental la circa 19 mld. euro. Expertii FMI au derulat pana acum mai multe runde de discutii tehnice la nivelul unor directii din banca centrala si ministere, in cea de-a doua saptamana in care Fondul este prezent la Bucuresti, lista urmand sa fie completata cu Ministerele Dezvoltarii si Locuintei, IMM-urilor, Invatamantului, Sanatatii, Mediului sau Transporturilor. Punctele de divergenta intre delegatia FMI si autoritati raman in acest moment cresterea economica si deficitul bugetar stabilit la 2%. In viziunea FMI, Romania ar urma sa intre in recesiune in acest an, respectiv sa inregistreze un deficit bugetar chiar si peste 3%, mai mare decat tinta pe care si-a asumat-o Cabinetul Boc pentru 2009. Aseara, la Palatul Cotroceni, seful statului s-a intalnit cu premierul Emil Boc, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si cu delegatia FMI, discutiile avand ca tema evaluarea necesarului de finantare si analiza informatiilor culese de FMI. Fosti demnitari ai statului roman care au fost implicati in negocieri cu FMI dupa 1990 sugereaza actualei echipe de negociere a Romaniei sa evite in varianta unui imprumut extern conditii precum impunerea unui program monetar mult prea dur sau cedarea in privinta impunerii unor masuri care sa le permita speculatorilor sa actioneze asupra ­cursului.

Alte sfaturi date de fosti premieri si ministri de Finante arata ca poate fi acceptata si o reducere sau o plafonare a salariilor, dar care sa nu conditioneze mentinerea puterii de cumparare, iar in discutiile cu FMI, Guvernul ar trebui sa atraga de partea sa specialisti care sa-l ajute sa negocieze un acord bun.
De asemenea, fostul premier Theodor Stolojan si ex-ministrul de Finante Decebal Traian Remes spun ca statul nu trebuie sa creasca actualele cote de impozite, iar Romania inca isi mai permite sa scada cheltuielile publice, exceptandu-le pe cele de investitii. Romania nu ar trebui sa accepte deteriorari ale ratei de schimb valutar, renuntarea la subventii pentru agricultura sau reducerea alocarilor bugetare pentru investitii, mai cere Remes. Tehnicile de negociere ce pot fi folosite in discutiile cu FMI sunt tehnica falselor concesii, cea a intreruperii negocierii, tehnica abaterii atentiei, tehnica posibilitatilor limitate sau tehnica solicitarii unor variante. Acestea ar putea fi folosite cu succes de catre negociatorii romani, arata Gabriel Zbarcea, fost presedinte AVAS si managing partner al casei de avocatura Tuca Zbarcea&Asociatii.

Acum, Romania negociaza in prima linie prin premierul Emil Boc, guvernatorul Mugur Isarescu, ministrul de Finante, Gheorghe Pogea, ministrul Muncii, Marian Sarbu. De partea cealalta, a FMI, Jeffrey Franks este seful misiunii Fondului pentru Romania, Tonny Lybek (cel care il inlocuieste in urmatoarele saptamani pe Juan Jose Fernandez Ansola din functia de reprezentant al FMI pentru Romania si Bulgaria), senior economist FMI ce se ocupa de sectorul fiscal, Aliona Cebotari, senior economist – sectoarele real, bancar si monetar, Niko Alfred Hobdari, senior economist – sectorul extern.
Fostii premieri, ministrii de Finante si alti demnitari dau mai multe sfaturi actualului Guvern despre cum ar trebui sa negocieze, ce sa negocieze si ce nu, cum sa se prezinte in fata oficialilor si ce tactici sa foloseasca.

Fostul premier Radu Vasile este de parere ca statul trebuie sa urmareasca, cu precadere, ca propunerile pe care le face Fondului sa aiba ca tinta mentinerea puterii de cumparare. „Partea romana trebuie sa stie foarte bine situatia reala, nepolitizata, ce vrea exact si cat doreste sa obtina. Nu trebuie sa pierdem din vedere faptul ca Romania este cea care solicita sprijinul Fondului, nu acesta a impus obtinerea creditului. Tocmai de aceea, Fondul va analiza situatia dificila, inclusiv pe baza solutiilor oferite de partea romana, si va stabili daca acestea sunt valabile pe termen mediu sau lung“, a explicat Radu Vasile. El a adaugat ca, daca partea romana vine cu propuneri care sa urmareasca „echilibrarea unor dezechilibre, unele chiar foarte importante, iar ele se dovedesc corecte ca efect, propunerile sunt acceptate de Fond si nu este nevoie de concesii“. Ex-prim-ministrul este de parere ca se poate presupune si o reducere sau plafonare a salariilor, dar care sa nu conditioneze mentinerea puterii de cumparare. „In caz contrar, nu numai ca nu iesim din criza, dar intram in recesiune. Eu nu cred in solutia maririi taxelor si impozitelor, ci dimpotriva. De asemenea, o a doua cheie a acestei situatii-problema o constituie relansarea creditului. Trebuie sa precizez ca FMI nu este un adversar, nu este cineva venit de peste mari si tari sa ne impuna un imprumut. Se pot discuta anumite solutii. In plus, o astfel de tranzactie nu trebuie politizata, chiar daca exista efecte politice pe moment“, a mai punctat Radu Vasile.

La randul sau, Victor Ciorbea, fost premier, isi aminteste ca „negocierile cu FMI durau de la noua dimi­neata pana la patru-cinci a doua zi, cate trei saptamani la rand, urmate de o pauza de o saptamana, apoi de inca trei saptamani de negociere. De multe ori ne vedeam si duminica, dar in conditii mai relaxate. Am ajuns sa legam relatii de prietenie care continua si azi“.

Victor Ciorbea a mai explicat ca actualul Guvern ar trebui sa atraga de partea sa specialisti care sa-l ajute sa negocieze un acord bun.
„M-am inconjurat de multi economisti, plus specialisti de la McKenzie (Baker&McKenzie, una dintre cele mai mari firme de avocatura din lume – n.red.) platiti cu un grant din afara si cu specialisti platiti de noi“, detaliaza fostul premier. „Punctele la care FMI nu a cedat au fost deficitul bugetar, disparitia finantarilor pe sub mana in economie si liberalizarea preturilor si a ratei de schimb. Au acceptat insa foarte multe masuri de protectie sociala: indexarea pensiilor, acordarea de sporuri in sistemul public si plata de salarii compensatorii la disponibilizare“, a mai spus acesta. El a adaugat ca abordarea cea mai eficienta in negocieri este „sa fii cinstit“ si trebuie ca Romania sa aiba o pozitie politica unitara fata de imprumut: „Avem sau nu avem nevoie?“.

„Diferenta fata de acum 12 ani este ca atat FMI, cat si Romania se pot ridica mai usor de la masa, pentru ca Fondul avea atunci nevoie mai mare decat acum sa isi plaseze banii undeva, iar Romania avea o rezerva valutara minuscula“, a completat fostul sef al Executivului.
Mai departe, Theodor Stolojan, fost premier si apropiat al sefului statului, Traian Basescu, provenind din acelasi partid cu acesta, a explicat pentru Business Standard ca autoritatile romane trebuie sa apere in primul rand bugetul, „un important instrument anticriza care corecteaza cheltuielile excesive“.

„In ceea ce priveste modificarea indicatorilor macroeconomici, singura concesie ar trebui sa fie tinta de crestere economica, ce este vazuta mai pesimist de reprezentantii CE si FMI, insa trebuie pastrata tinta de deficit de 2%, chiar daca acest lucru inseamna inca o corectare a cheltuielilor publice de consum. Totodata, este important sa nu creasca actualele cote de impozite“, a nuantat Stolojan punctul sau de vedere. El crede ca Romania inca isi mai permite sa diminueze cheltuielile publice, exceptandu-le pe cele de investitii. „Inca sunt excese din acest punct de vedere, cand vine vorba despre sporuri sau cheltuieli excesive ale intreprinderilor cu capital de stat, ale autoritatilor sau ale agentiilor de stat“, a argumentat fostul sef al Guvernului. El atrage atentia negociatorilor actuali ca au existat si cereri absurde ale Fondului.

„De exemplu, in perioada 1997–2000, FMI a impus o conditie care obliga Romania sa se imprumute de pe pietele private de capital inainte sa primeasca prima transa, insa noi nu aveam credibilitate pentru a ne putea imprumuta. Acesta este un exemplu de greseala a FMI. Insa, in general, problemele au fost ale noastre, fiind legate de mersul economiei, de alegeri si, in primul rand, de incapacitatea guvernantilor de a reduce inflatia“, a punctat Stolojan.

Daniel Daianu, fost ministru de Finante si europarlamentar PNL, a spus ca autoritatile trebuie sa inteleaga faptul ca economia internationla este in recesiune si ca nu „avem piete externe care sa ne ajute“. „Nu ne putem permite nici deficite mari, dar nici mici. Acordul cu FMI trebuie sa aiba o doza de flexibilitate, sa fie pus in relatie cu capacitatea de absorbtie a fondurilor europene. Nu ar trebui sa acceptam taierea cheltuielilor de capital. FMI ar trebui sa fie cel care sa dea dovada de flexibilitate“, a afirmat Daianu. El a adaugat ca „ar trebui sa evitam un program monetar mult prea dur, asa cum s-a intamplat in 1997, si nu ar trebui sa cedam in privinta impunerii unor masuri care sa le permita speculatorilor sa actioneze asupra cursului“.

Un alt fost ministru de Finante, Decebal Traian Remes, crede ca principala greseala a Romaniei in discutiile de pana acum este ca nu s-a vorbit pe o singura voce, iar „astazi par mai multe (voci – n.red.) ca niciodata“. „Singurul (tertip – n.red.) care va tine este un adevar brutal, gol, nenuantat. Astia suntem, astia ne sunt indicatorii, avem urmatoarele tinte, le vom atinge astfel, pe etape. Daca nu te prind cu minciuna, pun umarul la greu“, a explicat Remes. Referitor la ceea ce se poate negocia si ce nu, fostul ministru crede ca Romania nu ar trebui sa accepte cresteri de fiscalitate, argumentand ca tocmai reducerile in acest sens sunt cele care pot aduce sume mai mari la buget. De asemenea, Romania nu ar trebui sa accepte deteriorari ale ratei de schimb valutar, renuntarea la subventii pentru agricultura sau reducerea alocarilor bugetare pentru investitii, este de parere Remes.

Gabriel Zbarcea, fost sef AVAS, managing partner Tuca Zbarcea&Asociatii, a declarat ca Guvernul nu ar trebui sa accepte cresterea impozitelor, chiar daca atat Ungaria, cat si Letonia au fost constranse de catre FMI sa majoreze taxele. Acesta este de parere ca au fost facute greseli de catre fostele guvernari, prin acceptarea unor cerinte care nu aveau nici un fel de legatura cu deficitul bugetar, cum ar fi „privatizarea unor companii sau lichidarea altora“.

>Metode
Tehnicile de negociere care pot fi folosite in discutiile cu FMI sunt tehnica falselor concesii, cea a intreruperii negocierii, tehnica abaterii atentiei, tehnica posibilitatilor limitate sau tehnica solicitarii unor variante. Acestea ar putea fi folosite cu succes de catre negociatorii romani, potrivit lui Gabriel Zbarcea, fost presedinte AVAS si managing partner al casei de avocatura Tuca Zbarcea&Asociatii.