Agentii economici si populatia din Bucuresti conduc detasat topul restantierilor, cu aproape o treime din creditele restante totale, de aproximativ 120 milioane de euro, fiind urmati de Brasov, Bihor si de Valcea, potrivit raportului prezentat de BNR. Accelerarea creditului in valuta ridica semne de intrebare bancii Centrale, mai ales ca specialistii apreciaza ca majorarea dobanzilor cu 1-3% la credite si deprecierea monedei nationale din ultimele sapte luni va aduce o crestere considerabila a restantierilor. “Pentru o parte din clientii care au contractat credite in valuta pot aparea probleme, avand in vedere cresterea cursului euro/leu si a dobanzilor, dar, la nivelul sistemului, aceste restante nu vor fi semnificative, deoarece majoritatea creditelor in valuta sunt de natura imobiliara/ipotecara, iar ponderea restantelor la aceste credite in totalul restantelor este foarte mica”, a declarat pentru Business Standard, Serban Marian Epure, directorul general al Biroului de Credit.
Pentru imprumuturile acordate in lei, in marea majoritate credite de consum, directorul Biroului de Credit anticipeaza o crestere a restantelor puse pe seama cresterii dobanzilor si a faptului ca au fost contractate in general de persoane cu venituri mici. In Romania se inregistreaza o situatie atipica comparativ cu statele dezvoltate de Uniune, in conditiile in care ponderea creditelor de consum reprezinta circa 80% din imprumuturile contractate de populatie. “Creditul in euro, acordat in special celor care nu sunt acoperiti impotriva riscului valutar, cu siguranta ca ii pune pe imprumutati intr-o pozitie vulnerabila la modificarile bruste ale cursului valutar, fenomen care nu este atipic in conditiile unui regim de curs valutar flexibil”, a apreciat intr-un interviu acordat Business Standard, Juan José Fernández-Ansola, reprezentant Regional FMI pentru Romania si Bulgaria. De altfel, BNR a decis sa majoreze provizioanele pentru creditele in valuta acordate clientilor expusi la riscul valutar.
In prezent, in baza de date a Biroului de Credit se afla aproximativ 4,6 milioane persoane fizice, cu informatie pozitiva si negativa, curenta sau in istoric. Serban Epure considera ca o plafonare a numarului de restantieri ar putea veni din partea bancilor comerciale, prin limitarea riscului de creditare. “Clientii” Biroului de Credit sunt fie restantieri - cu sume de peste 10 lei - la plata creditelor, fie persoane care au contractat deja un imprumut la una dintre entitatile luate in evidenta de institutie, acestea fiind inscrise cu date pozitive. In sistemul Biroului de Credit exista 38 de participanti, din care 28 de banci, care au, cumulat, o cota de piata de 98,4%, restul fiind societati de credit de consum, de leasing si de asigurari.
