O creştere a taxării în industria tutunului, dincolo de calendarul agreat deja, va conduce la o creştere a pieţei negre, atrag atenţia marile companii din domeniu

Într-o adresă transmisă public premierului Marcel Ciolacu, preşedintelui Senatului Nicolae Ciucă, miniştrilor Finanţelor, Economiei şi Afacerilor Interne dar şi consilierului de stat Florin-Marian Spătaru, marile companii din industria tutunului atrag atenţia asupra riscurilor unei eventuale majorări a taxării în această industrie. 

„Orice creştere a taxării dincolo de Calendarul agreat va conduce la o creştere a pieţei negre, cu efecte negative severe asupra tuturor părţilor implicate: consumatorii români, bugetul de stat, companiile producătoare şi lanţurile lor de aprovizionare şi distribuţie. Nu trebuie uitat că preţul mediu al unui pachet de ţigarete comercializate în România este de 22 de RON, în timp ce în Ucraina acelaşi pachet se vinde cu 12 RON, în Moldova cu 11 RON, în Bulgaria cu 14 RON. Din cauza acestor diferenţe mari de preţ, toate aceste ţări cu care România are graniţe sunt surse inepuizabile de ţigarete de contrabandă. Creşterea pieţei negre va fi un semnal negativ foarte puternic şi din perspectiva integrării României în spaţiul Schengen! Guvernul riscă să piardă lupta cu contrabandiştii şi să inverseze trendul de reducere a pieţei negre prin introducerea unei taxări nesustenabile, care va împovăra consumatorii dincolo de orice prag de suportabilitate. Cea mai recentă creştere a accizei a fost efectuată abia acum patru luni, la 1 aprilie, în conformitate cu Calendarul adoptat în luna iulie 2022, care a consemnat prima creştere în luna august a anului trecut. Într-un singur an, acciza la ţigarete a crescut cu 62 de lei, de la 565 la 626 lei, o creştere de 11%. O nouă creştere ar fi a treia într-un singur an!”, se arată în adresa transmisă vineri autorităţilor şi semnată de conducerile BAT, JTI, PMI şi Imperial Tobacco, companii care deţin circa 95% din piaţa legală a produselor din tutun din România. 

Reprezentanţii marilor jucători de pe piaţa tutunului precizează că românii plătesc deja cele mai mari taxe aplicate produselor din tutun dacă se ţine cont de puterea de cumpărare, explicând că, pentru a-şi putea cumpăra un pachet de ţigări, un român trebuie să lucreze de două ori mai mult decât cetăţeanul european mediu, decât un grec sau decât un italian, de trei ori mai mult decât un cetăţean german sau un olandez şi de cinci ori mai mult decât un luxemburghez. 

În august 2022, Guvernul României a adoptat un Calendar de acciză care acoperă perioada 2022-2026 şi care prevede creşteri sustenabile anuale asupra tuturor categoriilor de produse cu nicotină. Toate măsurile adoptate atunci au fost discutate în mod transparent cu mediul de afaceri, astfel încât soluţiile propuse de către Ministerul de Finanţe să producă efecte benefice pentru bugetul de stat, fără a periclita consumatorii români şi investiţiile companiilor producătoare. Nu trebuie uitat că, pe fondul acestui Calendar echilibrat de creştere a accizelor, piaţa neagră a atins un minim istoric de doar 7,1% în 2022, în timp ce veniturile bugetare au crescut. În ciuda faptului că în prima jumătate a anului 2023, autorităţile responsabile direct de combaterea contrabandei au reuşit să captureze de două ori mai multe ţigarete ilegale decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, nivelul contrabandei a crescut în primul semestru al acestui an cu peste 1,3 puncte procentuale faţă de media anului trecut”, precizează marile companii.

Acestea amintesc că, în ianuarie 2010, contrabanda a ajuns la un nivel de 36,2%, după trei creşteri ale taxării pe industria de profil, într-un singur an, creşteri catalogate drept „excesive şi neplanificate”. 

„Deşi calculele autorităţilor de atunci estimau o creştere a veniturilor bugetare, în fapt s-a produs o gaură la buget de peste un miliard de euro. Sperăm ca noul guvern să nu repete această greşeală, mai ales acum, când se înregistrează o uşoară scădere a pieţei negre, după majorările consecutive ale contrabandei înregistrate din noiembrie 2022 până în martie 2023. Nu în ultimul rând, începând din 2010, contrabanda a fost considerată prioritate pe agenda CSAT. Cu atât mai mult în contextul actual, cu un război la graniţe şi discuţiile referitoare la Schengen, România nu îşi permite să aibă preţuri mult mai ridicate decât în ţările din jur!”, mai transmite cele patru mari companii. 

Acestea solicită să fie consultate în procesul de luare a deciziilor, astfel încât prevederile legislative şi fiscale să ţină cont de nevoile şi realităţile pieţei legale din România, fără a distorsiona buna funcţionare a acesteia şi îşi exprimă speranţa că Guvernul României va menţine neschimbat Calendarul existent de acciză „şi va continua implementarea unor politici fiscale predictibile, rezistând tentaţiei unor venituri iluzorii, permiţând astfel companiilor corecte să îşi continue investiţiile în România” 

Companiile BAT, JTI, PMI şi Imperial Tobacco, au virat, în anul 2022, la bugetul statului român circa 20 de miliarde lei, suma reprezentând accize, TVA şi alte taxe şi contribuţii. Acestea arată că veniturile încasate din accizele aplicate produselor din tutun s-au situat pe un trend crescător în ultimii 5 ani. Cele patru mari companii angajează direct aproape 6.000 de salariaţi, având în România trei fabrici.

„Potrivit ultimei execuţii bugetare, veniturile provenite din accizele pe tutun au crescut cu 22%, fiind singurele care au avut o evoluţie foarte bună, în condiţiile în care veniturile din accizele pe energie au rămas în zona negativă. Evoluţia se datorează atât menţinerii la niveluri ridicate a volumelor ţigaretelor şi produselor din tutun încălzit comercializate în România (ţigaretele reprezentând peste 95% din totalul produselor din tutun şi cu nicotină comercializate în ţara noastră), concomitent cu creşterea anuală predictibilă a valorii accizei aplicabile, dar şi scăderii graduale a comerţului ilicit cu acest tip de produse. În 2020, România a devenit al doilea producător european de ţigarete, după Polonia şi la egalitate cu Germania. Potrivit INS, în 2022 totalul exporturilor de produse din tutun a fost de circa 1,5 miliarde de euro, contribuţia pozitivă a tutunului la balanţa de plăţi fiind de circa 1,1 miliarde de euro”, precizează adresa transmisă vineri de către BAT, JTI, PMI şi Imperial Tobacco.