Daca Bush s-ar fi implicat in aceasta dezbatere inainte ca mandatul sau sa se scurteze la 18 luni, iar rata sa de popularitate sa scada la nivelul lui Nixon, sansele ca din aceasta sa iasa ceva pozitiv ar fi fost mult mai mari. Acum, asa cum a admis Leavitt intr-un interviu, "ar putea fi nevoie de alte alegeri" pentru a aduce tara fata in fata cu problema mai vasta pusa in discutie de Bush - cat de mare ar trebui sa fie rolul guvernului federal in a oferi servicii medicale si cum ar trebui finantat acest rol.
Pentru presedinte si Leavitt, raspunsul este ca guvernul ar trebui sa ofere o retea de siguranta pentru necesitatile celor saraci si varstnicilor - dar oricine altcineva ar trebui sa aiba asigurari private de sanatate, a caror acoperire sa fie monitorizata de state, iar primele sa fie subventionate prin impozitele federale. Legea dezbatuta in Senat ar asigura inca 3,2 milioane de copii, la un cost de 35 miliarde de dolari. Versiunea Camerei Reprezentantilor, chiar mai ambitioasa, ar adauga in program inca 5,1 milioane de copii, pentru care vor fi cheltuiti 50 miliarde de dolari timp de cinci ani. Ambele proiecte propun cresterea pretului tutunului, pentru a obtine fondurile necesare.
In schimb, presedintele recomanda doar cinci miliarde de dolari pentru cheltuieli suplimentare, chiar daca Leavitt sugereaza ca administratia ar putea accepta o cifra mai mare, cata vreme acest lucru nu inseamna extinderea programului la mai multe persoane. Probabil ca in Congres va fi adoptata o lege la care presedintele isi va exercita dreptul de veto si atunci vor incepe negocierile serioase. Actuala autorizatie expira la 30 septembrie si nimeni nu doreste ca acest program sa se incheie.
Dar, cand si daca se va ajunge la un compromis, problemele mai mari ale sistemului sanitar tot raman. De aceea este important ca aspirantii la presedintie din ambele tabere sa profite de oportunitatea oferita de o serie de forumuri despre sanatate ce vor avea loc in toamna.





