Această tensiune din inima proiectului european pune în aşteptare orice noţiune că UE ar putea, în viitorul apropiat, să se afirme ca actor coerent şi puternic în politica externă - sau cel puţin până când Italia şi Spania nu-şi vor fi securizat accesul la pieţele internaţionale de capital şi, probabil, până când ţările mai grav afectate, cum ar fi Grecia şi Ungaria, nu vor fi considerate parteneri egali. Până atunci, Marea Britanie, Franţa şi Germania vor continua să-şi urmărească interesele naţionale pe scena mondială, dar 'Europa' va fi absentă, susţin semnatarii articolului.
Aceasta absenţă - care îşi are rădăcinile în factori economici, dar cu consecinţe atât geopolitice cât şi structurale - va fi resimţită în multe feluri. Cel mai important este pierderea Europei ca exemplu de integrare regională. O mare parte din influenţa continentului în afacerile internaţionale a avut loc prin proiecţia valorilor şi instituţiilor sale în alte părţi ale lumii.
