“In cazul Romaniei, structura cosului de consum releva faptul ca o mare parte din inflatia masurata prin IPC este dificil de influentat prin masuri de politica monetara, intrucat marfurile alimentare si produsele nealimentare si serviciile cu preturi administrate detin o pondere relativ ridicata”, arata Florina Constantinescu, autorul studiului.
Dificultatea mai consta si in faptul ca preturile administrate sunt stabilite de catre autoritatile de reglementare in domeniu si nu prin mecanisme de piata.
Dupa ce au analizat sase masuri ale inflatiei de baza, exprimand sursele presiunilor inflationiste dintr-o economie, expertii BNR au ajuns la concluzia ca cea mai reprezentativa masura a inflatiei este cea denumita “trimmed mean” optim. Inconvenientul utilizarii acestei masuri este insa dat de greutatea metodei de determinare, fiind greu accesibila publicului larg.
Metoda presupune calcularea inflatiei de baza ca medie ponderata a unei distributii de preturi ordonate in functie de variatiile acestora, din care s-a exclus, in prealabil, un numar de componente situate la cele doua extremitati ale distributiei. Principalul inconvenient este reprezentat de eliminarea completa a componentelor care au o deviatie mare de la media distributiei. “Acest indicator urmareste cel mai bine evolutia trecuta a inflatiei IPC si ofera cele mai bune informatii cu privire la dinamica viitoare a acesteia”, a mai declarat, pentru Business Standard, Florina Constantinescu. Masurile obtinute prin metoda excluderii (in cazul Romaniei CORE1, CORE2 si CORE3) se incadreaza in categoria celor mai putin complexe, fiind pe intelesul publicului. Cu toate ca testele realizate nu indica faptul ca acestea ar fi cele mai reprezentative masuri ale inflatiei de baza, Banca Nationala a Romaniei a decis sa le utilizeze in comunicarea cu publicul, dorind sa confere transparenta modului in care se iau deciziile de politica monetara.

