Nu este exclus ca unii comentatori să evoce în acest context figura fostului lider libian, Muammar Gaddafi, a cărui cădere a precipitat de fapt haosul din Mali. Tuaregii au luptat de partea lui Gaddafi în momentul intervenţiei occidentale pentru înlăturarea de la putere a dictatorului de la Tripoli. În momentul în care au fost obligaţi să se retragă, tuaregii au luat cu ei şi armament greu din arsenalul libian. Cu aceste arme şi-au relansat tuaregii ofensiva împotriva puterii de la Bamako, iar duminică au ocupat un oraş important din nordul statului Mali, Tombuctu.
Situat pe fluviul Niger, acest oraş de 50 de mii de locuitori face parte din patromoniul cultural al umanităţii, protejat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Stiinţă şi Cultură. Greu de spus însă cine îl va proteja alum, dacă islamiştii se instalează durabil în nordul statului Mali. Până la Bamako, ei mai au de parcurs 800 de kilometri, dar din unele surse se spune că ofensiva lor nu mai poate fi oprită de noua putere instaurată de fapt, prin lovitură de stat, în urmă cu două săptămâni, scriu cei de la rfi.ro
Căpitanul Amadou Sanogo, şeful juntei militare, a promis între timp, sub presiune internaţională, organizarea de alegeri libere şi democratice, fără să precizeze însă data desfăşurării lor. Pe fond de război civil, restabilirea democraţiei în această fostă colonie franceză rămâne un deziderat iluzoriu.
O problemă umanitară apare la orizont şi pe fondul unul exod de civili: în jur de 200 de mii de oameni au fugit de fapt din cauza luptelor. Ori de câte ori haosul se instalează în câte o ţară africană, toate problemele Africii reapar la suprafaţă, cu toate rănile unui trecut colonial deseori aflat la originea dramelor de pe acest continent. Acum, cea mai gravă este apariţia unor insurecţii islamiste de genul celei din nordul statului Mali.
