Buget pentru sănătate de 7% din PIB, informatizarea întregului sistem, pentru o alocare transparentă a resurselor, precum şi introducerea asigurărilor de sănătate private sunt principalele pârghii prin care autorităţile ar putea schimba situaţia dezastruoasă din sistemul sanitar românesc. Acestea sunt priorităţile identificate de oamenii de business din domeniu, reuniţi în cadrul şedinţei de Guvern Privat iniţiate de Business Standard. Membrii comunităţii de business din domeniile medical şi farmaceutic au cerut predictibilitate şi o strategie coerentă care să antreneze schimbări sistemice.
Modificări de sistem nu pot fi făcute de azi pe mâine, este vorba de un cuirasat de 5 - 6 miliarde de euro anual, cu peste 100.000 de persoane dacă pui şi medicii şi personalul medical şi cu o inerţie mare. Rezistenţa sistemului la schimbare e foarte mare, a precizat Daniel Popescu, reprezentant al Camerei de Comerţ Americane din România (AmCham). Acesta a precizat că orice decizie trebuie bine fundamentată, trebuie luată cu consultarea participanţilor la sistem şi trebuie să aibă suficient timp de implementare.
Anca Vlad, preşedinta a distribuitorului de medicamente Fildas şi reprezentantă a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a exemplificat cu decizia Ministerului sănătăţii din acestă primăvară de a se trece de la prescripţia pe Denumire Comercială Internaţională (DCI) care se referă la substanţa actuvă din medicamente la prescripţia pe brand, care a bulversat sistemul şi a anulat tot istoricul distribuitorilor privind aprovizionarea farmaciilor. Dintr-o dată tot istoricul nostru a dispărut, nu ştiam ce programe de marketing au companiile producătoare, deci nu mai ştiam nimic. Vă daţi seama ce suprastocuri s-au creat. Această măsură discreţionară a fost luată dintr-o dată fără explicaţii prea clare. Nu ştiu cum e mai bine, dar ca operator în sistem pot spune că asemenea decizii pot dărâma sistemul, a precizat Anca Vlad.
Mihail Marcu, preşedintele furnizorului de servicii medicale MedLife, susţine că principala problemă este bugetul pentru sănătate, a cărei pondere în PIB plasează România în Asia. O ţară care nu alocă 7% din PIB (Produsul Intern Brut) pentru sănătate nu e europeană, suntem în Asia centrală, nici Albania nu are atât. Sunt ţări cu 12 - 15%, să ne aliniem măcar cu Ungaria şi Bulgaria, a spus Marcu. Dacă iniţial guvernanţii anunţau pentru anul viitor un procent de 4,5% din PIB, ultimele cifre au anunţat 4% din PIB.
A doua soluţie care a întrunit susţinerea tuturor membrilor Guvernului privat a fost informatizarea sistemului, care va permite transparentizarea cheltuielilor făcute cu banul contribuabilului. A treia pârghie care ar urma să deblocheze situaţia din sistemul sanitar ar putea fi, susţine mediul privat, introducerea asigurărilor de sănătate private. Wargha Enayati, fondatorul şi directorul Centrului Medical Unirea, a susţinut recunoaşterea sistemului actual de abonamente care s-a impus şi numără peste 300.000 de unităţi, şi a cerut ca sistemul medical privat să fie recunoscut şi consultat de autorităţile guvernamentale.
Participanţii la masa rotundă pe Sănătate din cadrul proiectului Guvernul Privat au fost Mihail Marcu, preşedinte MedLife, Anca Vlad, preşedinte Fildas şi reprezentant AOAR, Dragoş Damian, CEO Zentiva, Dragoş Dinu, ex CEO A&D Pharma, Ioana Filipescu, managing director la Raiffeisen Investment, Daniel Popescu, reprezentant AmCham şi Wargha Enayati, director şi fondator al Centrului Medical Unirea.
