“Chiar si cu sprijinul FMI, 2009 si 2010 vor fi ani dificili. Cresterea economica va fi negativa in acest an si zero anul urmator, ca urmare a perpetuarii efectelor scaderii activitatii economice mondiale”, a spus Jeffrey Franks seful misiunii FMI care a negociat termenii acordului incheiat cu Romania.
“Investitiile straine directe si intrarile de capital vor scadea rapid. Presiunea crescuta asupra sectorului financiar, inasprirea standardelor de creditare si limitarea accesului la finantarea externa va inhiba creditarea pentru sectorul privat”, detaliaza oficialul FMI viziunea asupra Romaniei, care in acest an mizeaza pe o scadere a PIB de 4% si pe un deficit bugetar de 4,6%. FMI vede o iesire din recesiune in 2011.
Astazi urmeaza sa intre in rezervele Bancii centrale primele 5 mld. Euro de la FMI, informatie confirmata si de presedintele Traian Basescu. Ieri, ministrii de finante din UE au aprobat imprumutul de 5 mld. Euro acordat Romaniei, procedura urmand sa fie astazi finalizata.
Reprezentantii mediului de afaceri, participanti la proiectul Guvernul Privat initiat de Business Standard, cer autoritatilor ca fondurile din pachetul extern de finantare sa fie obligatoriu directionati catre investitii, si nicidecum catre salarii si pensii.
“Eu cred ca scenariul FMI este credibil, ce nu cred ca este credibila este revenirea de anul viitor. Ca sa fie o revenire anul viitor trebuie sa faca cineva ceva, ceea ce nu vad ca se intampla. Anul acesta merge in buna masura din inertie, mai ales in imobiliare pentru ca erau proiecte incepute. Din punctul meu de vedere scenariul FMI e un scenariu optimist. Nu vad cum vor intra banii in economia reala. Problema nu e ca nu sunt bani in banci, ci ca nu mai exista afaceri fezabile, plus ca multe din afacerile deja creditate nu mai tin pasul cu dobanzile”, este de parere Dan Sucu, presedintele si proprietarul grupului Mobexpert din industria mobilei.
Potrivit acestuia, “banii celor care muncesc trebuie sa ramana la ei”. “Nu cred ca niste impozite supradimensionate vor duce la o revenire a economiei, in conditiile in care statul cheltuie mai mult. Este nevoie de facilitati nu pentru economie sau pentru agentii economici, ci pentru consumator, adica sa-i lasi mai multi bani, sa-i reduci TVA-ul la case, de exemplu, de la 19% la 5%. Ideea de a construi case ieftine conduce la o antrenare in lant. E ceea ce fac americanii micsorand impozitele. Statul nu si-a facut treaba pe banii existenti, nu exista management pentru ei, iar managementul statului a fost si va fi catastrofal. Nicio firma nu are dreptul sa ceara facilitati pentru ea, ci pentru consumator”, mai spune seful Mobexpert, care activeaza intr-unul dintre cele mai afectate sectoare de criza.
Radu Zaciu, country manager Deutsche Bank, crede ca prognoza FMI este realista pentru ca “scaderea PIB estimata pentru acest an este in linie cu ce se intampla in Europa”. Potrivit acestuia, cea mai mare problema pe care o vede FMI si pe care Guvernul de la Bucuresti nu arata ca o ia foarte serios inseama in acest moment este aceasta estimare de aproape un milion de someri. Bancherul mai spune ca autoritatile ar trebui sa se gandeasca la ajutoare de stat pe care sa le dea firmelor ca acestea sa nu dea afara oameni ci eventual sa le micsoreze salariile si sa le scada orele de munca, sa ii trimita in somaj tehnic, dar sa nu-i dea afara. “Cand vor fi dati afara un milion de someri, atunci apar doua mari probleme: una sociala si a doua este ca va fi o povara bugetara semnificativa sa le dai ajutoare de somaj”, conchide Zaciu.
Un alt bancher considera ca ritmul de crestere a creditului privat va fi si mai drastic decit in previziunile FMI.
“Ritmul de crestere al creditului neguvernamental va incetini mai mult decat estimeaza Fondul Monetar International, la aproximativ 5-10%”, a declarat pentru Business Standard Misu Negritoiu, CEO ING Bank Romania.
Pe de alta parte, oamenii de afaceri au cerut fara echivoc guvernului sa nu directioneze banii din exterior catre pensii sau salarii. “Sub nici o forma nu ar trebui ca banii de la FMI si CE sa se duca in pensii si in salariile mici... La fel de prost o vor duce oamenii si cu 700 de RON si cu 750, calitatea vietii lor nu se va schimba deloc Banii de la FMI ar trebui sa mearga strict in investitii si in sustinerea creditarii”, spune Valentin Tomsa, director executiv SAP Romania. Opinia acestuia este sustinuta si de Ilie Carabulea, proprietarul Atlassib, Liviu Dragan – director general TotalSoft sau Adrian Costin, presedinte CA al firmei de constructii CCCF Bucuresti.
“Nu cred ca banii ar trebui sa se duca spre salarii mici si pensii, ci catre finantarea marilor proiecte sustinute de stat si sustinerea monedei nationale”, a explicat Carabulea.
“Pe de alta parte, din punctul meu de vedere, scaderea economica nu va fi de 4%. Evaluarile de -1% - 1,5% sunt realitati. Acum au inceput creditarile, ceea ce va determina o scadere a dobanzilor pentur ca oferta va fi mare. Firmele viabile vor aduce o crestere a PIB-ului, in timp ce firmele neviabile vor disparea din cauza impozitului forfetar”, a adaugat proprietarul Atlassib, care totodata controleaza si Banca Carpatica.
Liviu Dragan, directorul general al TotalSoft considera ca monitorizarea FMI este un lucru pozitiv pentru Romania care va readuce increderea investitorilor straini.
“In acest moment economia Romaniei este gripata din cauza sectorului financiar care a oprit finantarea, iar eu cred ca prima transa a banilor de la FMI ar trebui directionata catre sectorul investitional si cel bancar, astfel incat economia sa functioneze din nou”, a explicat Dragan.
Cand vine vorba de rata somajului estimata la 8,9% in acest an, oamenii de afaceri considera ca aceasta va fi atinsa in principal din cauza numarului mare de romani care se intorc din strainatate.
Florin Pogonaru, presedintele AOAR a declarat ca prognozele FMI privind rata somajului sunt realiste, in conditiile in care sunt multi romani care se intorc acasa din strainatate iar lucrarile din infrastructura sau din investitii in productie vor fi foarte putine ca sa absoarba forta de munca.
Ideea ca o parte din bani ar putea fi folositi pentru salarii si pensii a fost lansata de presedintele Basescu. Ieri, premierul Emil Boc s-a grabit sa puncteze ca nu se va abate de la investitii. “Repet, merg pe investitii. Astazi ei merg pe investitii, asa sunt prevazuti in bugetul de stat. Si sa ne ajute Dumnezeu sa nu fim nevoiti vreodata sa modificam aceasta strategie pe care o avem”, a spus premierul in Parlament.
Scenariul de evolutie economica al FMI este apreciat ca realist si de cabinetul Boc. “Nu este un scenariu alarmist. Daca ar fi sa analizam insa fiecare cifra in parte, am putea spune ca estimarea privind rata somajului pentru anul 2010 este putin exagerata”, a comentat Ionut Popescu, consilier de stat pe probleme economice.
Apocalipsa dupa FMI arata astfel: reduceri drastice de salarii in sistemul public, peste 800 de mii de someri, scaderi ale intrarilor de capital, o recesiune de 4%, deficit bugetar de 4,6% din PIB, inflatie de 4,5%, o injumatatire a ritmului de crestere a creditului in sectorul privat la 16% in 2009 si chiar la 5,2% in 2010, un.deficit de cont curent de 7,5%.
Prima transa de 5 miliarde de euro de la FMI va intra astazi in rezerva Bancii Nationale. “Banii sunt asiguratori pentru a reface increderea investitorilor si a opri deprecierea leului ca sa nu crestem inflatia”, a explicat Lucian Croitoru consilierul guvernatourlui BNR.
Consiliul Executiv al FMI a avizat, luni, acordul stand-by convenit cu Romania, pe o perioada de doi ani, in valoare de 12,95 de miliarde euro.
Transele din imprumutul de la Fondul Monetar International (FMI) vor fi atrase, in urmatorii doi ani, din sase in sase luni, pe baza indeplinirii conditiilor stabilite, a declarat reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu.
Scrisoarea aferenta acordului de imprumut va fi retrimisa autoritatilor romane si va fi inaintata Parlamentului, cel mai probabil sub forma unui proiect de lege.
Autoritatile au convenit, la finele lunii martie, cu reprezentantii FMI in privinta unui acord stand-by pe doi ani cu institutia financiara pentru 12,95 miliarde euro si asupra unui pachet total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, BM si BERD in valoare de 19,95 miliarde euro. Acordul presupune mai multe conditionalitati privind reformele structurale si tinte obligatorii de indeplinit de autoritatile romane privind indicatorii macroeconomici.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
