După numai 100 de zile de mandat, preşedintele american şi Partidul Democrat controlează Casa Albă şi Congresul, ceea ce le permite să îşi impună planurile ambiţioase.

În plus, datorită retragerii unui judecător de la Curtea Supremă de Justiţie, al cărui înlocuitor va fi numit de Obama, preşedintele şi-a asigurat influenţa asupra tuturor celor trei puteri din stat: executivă, legislativă şi judiciară.

La nivelul corporaţiilor, faptul că Guvernul federal a ajutat cu miliarde de dolari băncile şi companiile constructoare de maşini i-a permis lui Obama să impună o reformă a acestui sector. Această intervenţie a statului în industrie este un fapt neobişnuit în capitalism.

În plus, cota de popularitate a lui Obama este în continuare ridicată - 60% din electoratul american este de acord cu acţiunile lui. Astfel, preşedintele beneficiază de suficient capital politic pentru a înfrunta provocări din ce în ce mai mari.

În Partidul Republican, aflat în opoziţie, domneşte haosul, după înfrângerile zdrobitoare suferite în alegerile din 2006 şi 2008, când au pierdut numeroase mandate în Congres, dar şi Casa Albă.

Experţii îl compară pe Obama cu preşedinţi reformatori, precum Franklin Roosevelt, care a condus Statele Unite în timpul Marii Depresiuni şi a celui de-al Doilea Război Mondial, şi Ronald Reagan, care s-a aflat la putere când America a câştigat Războiul Rece.

"Nu-mi pot aminti un moment în care un preşedinte al Statelor Unite să fi avut o influenţă mai mare. (...) Nu numai că acum este momentul lui, dar are un nivel de influenţă şi o putere fără precedent pentru un preşedinte după New Deal şi Franklin Roosevelt. Dacă va profita de acest avantaj, ar putea fi secolul lui", a declarat strategul democrat Doug Schoen, membru în administraţia Clinton.

Obama a înţeles în această săptămână că, odată cu puterea, vine şi un dram de noroc. Astfel, el a primit un "cadou" neaşteptat, când senatorul de Pennsylvania Arlen Specter a trecut din Partidul Republican în cel Democrat. Acest lucru le-ar putea da o autoritate nelimitată democraţilor. Dacă şi când senatorul democrat de Minnesota Al Franken va ieşi învingăto, după o bătălie judiciară privind renumărarea voturilor şi îşi va lua în primire locul din Senat, democraţii vor aveae 60 de mandate din totalul de100.

În plus, anunţul judecătorului Curţii Supreme David Souter că va demisiona îi oferă lui Obama şansa de a numi pentru prima oară un membru al celei mai înalte instanţe de judecată a ţării. El va înlocui, probabil, un liberal cu un alt liberal. Deşi nu va putea schimba echilibrul puterii în Curtea Supremă, unde majoritatea judecătorilor sunt conservatori, magistratul numit de el va rămâne în funcţie mult timp după ce Obama va părăsi Casa Albă.

Totuşi, economia Statelor Unite se contractă, iar milioane de americani au rămas fără locuri de muncă. Astfel, Obama are în continuare de înfruntat o listă lungă de provocări şi a discutat despre acestea în timpul unei conferinţe de presă din această săptămâna, organizată la împlinirea a primelor trei luni la Casa Albă. "Dacă mi-aţi fi spus acum, când am intrat în acest birou, că băncile merg strună, că maşinile se vând şi că singururele lucruri pentru care trebuie să îmi fac griji sunt Irakul, Afganistanul, Coreea de Nord, adoptarea reformei privind îngrijirea medicală, independenţa energetică, Iranul şi o pandemie, aş accepta provocarea", a declarat Obama.

John Zogby, care realizează sondaje de opinie, a declarat că după primele 100 de zile, Obama se îmbarcă într-o altă perioadă dificilă în care americanii îşi vor dori să vadă rezultate ale planului de stimulare a economiei de 787 de miliarde de dolari aprobat în februarie. "Cred că până la sfârşitul lunii iunie, vor trebui să înceapă să vadă câţiva dintre aceşti indicatori economici stabilizându-se sau cel puţin câteva rezultate care să indice fie o liniştire a valului, fie un anume progres", a declarat Zogby.

Pe de altă parte, există voci care subliniază că, deşi Obama este popular, unele puncte de pe agenda lui nu sunt.

"Cred că mereu va fi popular", este de părere strategul republican Charlie Black, fost consilier al republicanului John McCain în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2008. "Dar când testezi politicile individual, majoritatea vor arăta că cheltuim prea mulţi bani. (...) În ceea ce priveşte politicile propuse, contează cât de populare vor fi", a precizat Black.

Sursa: NewsIn