Oieritul tradiţional românesc este în pericol de dispariţie din cauza lipsei forţei de muncă

El a precizat că rasele româneşti nu se pretează la mulsul mecanic, iar rasele de import nu se aclimatizează în România. "Nu avem cu cine să mulgem oile. Criza de personal e acută. Nu mai vine nimeni să lucreze la stână", a spus Marcel Andrei.

Potrivit reprezentantului crescătorilor de oi din Sibiu, cei care cresc oi, fie vor trece la lichidarea efectivelor, fie vor trebui să se orienteze către creşterea oilor pentru carne. "Până la sfârşitul anului importul de oi este interzis din cauza bolii limbii albastre semnalată în mai multe ţări din Europa", a declarat Marcel Andrei.

Pe lângă criza de personal, crescătorii de oi trebuie să facă şi o serie de investiţii pentru a  respecta condiţiile de igienă, obligatorii începând cu 2009. Deocamdată, în urma unei întâlniri cu ministrul agriculturii şi cu preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), care a avut loc în cursul lunii iulie, s-a stabilit ca reprezentanţii crescătorilor de oi să întocmească un ghid de punere în practică a condiţiilor impuse. Acesta va trebui apoi avizat de către ANSVSA. "Normele emise de Autoritate cu privire la respectarea condiţiilor de igienă ramân valabile", a declarat pentru NewsIn preşedintele ANSVSA Radu Roatiş.

De anul viitor, ciobanii vor putea să vândă produsele traţionale pe piaţa naţională, nu doar pe cea locală, doar dacă stâna dispune de apă potabilă, aceasta fiind una din condiţiile minime impuse de Autoritatea Veterinară pentru acordarea derogării, potrivit unui proiect emis de ANSVSA în luna aprilie.

Potrivit documentului, produsele tradiţionale vor putea fi comercializate pe piaţa naţională, în acest sens fiind acordate derogări în ceea ce priveşte respectarea normelor europene privind igiena produselor alimentare.

"Acordarea derogărilor de la cerinţele privind igiena produselor alimentare şi înregistrarea sanitară veterinară nu exonerează operatorul din domeniul alimentar de responsabilităţile privind respectarea cerinţelor relevante ale legislaţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare", se precizează în proiectul ANSVSA.

Concret, pentru a putea obţine derogare de la normele europene de igienă, o stână care deţine atestat pentru fabricarea produselor lactate tradiţionale trebuie să respecte o serie de condiţii. Astfel, la stână trebuie să existe o sursă de apă potabilă, precum şi facilităţi pentru spălarea mâinilor, respectiv mijloace igienice de uscare a mâinilor. De asemenea, trebuie să existe o ventilaţie naturală adecvată şi facilităţi pentru evacuarea corespunzătoare a aburilor şi a vaporilor. Totodată, potrivit ANSVSA, în stână trebuie să se asigure iluminat natural sau artificial.

"Stâna trebuie să aibă cel puţin un spaţiu de lucru de mărime suficientă pentru ca activităţile de recepţie a laptelui şi fabricare a produselor lactate care prezintă caracteristici tradiţionale să se desfăşoare în condiţii igienice adecvate. Construcţia trebuie să fie concepută şi realizată astfel încât să excludă contaminarea laptelui şi a produselor lactate. În funcţie de tipul de produse fabricate, în stână trebuie să existe un spaţiu pentru maturarea produselor, precum şi unul pentru depozitarea acestora în condiţii corespunzătoare", potrivit proiectului ANSVSA.

ANSVSA propune un set de astfel de condiţii pentru fiecare unitate care realizează produse tradiţionale şi care solicită derogare de la normele europene privind igiena produselor alimentare. Dacă aceste norme minime sunt respectate, produsele tradiţionale vor putea fi vândute pe piaţa naţională, nu doar pe cea locală.

Ministrul agriculturii Dacian Cioloş a anunţat, ulterior că a solicitat ANSVSA să emită un set de derogări potrivit cărora produsele alimentare realizate în mod tradiţional să se comercializeze pe piaţa naţională, nu doar pe cea locală.

La începutul anului 2007, ANSVSA a emis un ordin prin care era interzisă comercializarea produselor primare, lapte, brânză, carne, la nivel naţional, vânzarea fiind permisă doar pe raza judeţului. Ulterior, instituţia a acordat o perioadă de graţie, până la 1 ianuarie 2009, pentru ţăranii care vând astfel de produse în pieţe. Indiferent de produsul comercializat, micii producători sunt obligaţi să respecte toate condiţiile privind igiena produselor alimentare stabilite de regulamentul european.

În Masivul Retezat a fost construită prima stână care are apă curentă şi energie electrică

Stâna de la Scorota Seacă, amplasată la 1.400 de metri altitudine, este la trei kilometri de zona Câmpul Mielului de pe DN66A,  între culmile Scorota şi Albele. Realizată din lemn masiv, stâna are trei încăperi, apă curentă, energie electrică furnizată cu ajutorul unui generator şi, cel mai important, apă caldă pentru sterilizarea recipientelor în care se depozitează laptele.

„Construcţia a fost începută anul trecut, iar în toamna lui 2007 a fost aproape gata. În această primăvară s-a început activitatea aici. Intenţia a fost pe cât posibil să se respecte mediul înconjurător. Totul a fost adus de la o distanţă de circa trei kilometri în spate sau cu ajutorul animalelor”, spune Vasile unul dintre angajaţii stânei.

La stână sunt circa 300 de oi deţinute ale locuitorilor cătunului Câmpu lui Neag din zona oraşului Uricani. „Vechea stână avea o singură cameră şi nu avea apă curentă. Ce să mai vorbim de apă caldă. Acum, la noua stână, avem chiuvete şi apă rece tot timpul. Ţinem doar 300 de oi pentru că este suficient”, a declarat Cornelia Corman, şefa stânei din Scorota Seacă.