Zielele trecute, deputatul PNL Pavel Popescu a declarat că depune un proiect de lege prin care solicită ”blocarea tuturor investițiilor companiilor chineze în domenii denumite strategice pentru următorii 10 ani și condiționarea strictă a lor în alte domenii, pe teritoriul statului român", drept răspuns la exportul chinezesc de coronavirus. Dacă parlamentarii vor da curs acestui demers, investiții de sute de milioane de euro pregătite de chinezi pentru țara noastră vor cădea. Acestea vizează domenii grele ale economiei precum energie, transporturi, comunicații. Chinezii vor fi scoși definitiv din ecuația construcției reactoarelor 3 și 4 de la unitatea atomoelectrică de la Cernavodă, vor fi blocați de la construcția sau participarea la licitații pentru diferite tronsoane de autostradă sau drumuri expres, nu vor mai putea construi grupuri energetice noi, așa cum se întrevede la Rovinari sau nu vor participa la licitația 5G, unde în pole position este Huawei.   Memorandumul anti-China Interzicerea chinezilor a început ceva mai înainte de a se propaga virusul în întreaga lume. Când ocupa funcția de premier, Viorica Dăncilă a semnat în septembrie 2019 împreună că secretarul american al Energiei, Rick Perry, un Memorandum de înțelegere între Guvernele României și Statelor Unite privind cooperarea în domeniul nuclear civil. S-a spus că documentul este rezultatul viziunii comune cu privire la rolul strategic al dezvoltării energiei nucleare în scopuri pașnice și marchează angajamentul de a lucra în direcția intensificării cooperării în domeniul nuclear civil. De asemenea, memorandumul oferă perspectiva consolidării relațiilor economice dintre cele două țări și a promovării obiectivului esențial al asigurării securității energetice, ca bază a prosperității pe termen lung a României. Viorica Dăncilă și-a pus semnătură la câteva luni după compania de stat Nuclearelectrica, operatorul reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, și China General Nuclear Power Corporation și CGN Central and Eastern Europe Investment au încheiat Acordul Investitorilor în formă preliminară cu privire la continuarea Proiectului Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă. Acordul a fost aprobat de către actionarii SNN în Adunarea Generală a Acționarilor din data 10 aprilie 2019. CGN și-a finalizat de asemenea procesul de aprobare internă a acordului. Semnarea de către părțile implicate în continuarea Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă a Acordului Investitorilor în formă preliminară, în conformitate cu Strategia Revizuită, reprezenta atunci o etapă esențială din procesul de selecție lansat în anul 2014, din punct de vedere tehnic și operațional. Acordul prevedea înființarea societății de proiect (JVCO) având drept scop limitat să fie singură platforma tehnică și operațională pentru dezvoltarea ulterioară a Proiectului.   Fără chinezi la Cernavodă Venirea liberalilor la putere a schimbat complet soarta reactoarelor 3 și 4, în sensul că firma din China probabil va fi scoasă din calcul. „Mie îmi este clar că nu o să meargă cu chinezii”, a spus premierul Ludovic Orban într-un interviu acordat în luna ianuarie HotNews.ro. Imediat după aceea, Virgil Popescu, ministrul Economiei, a reiterat idea premierului, de a se construi cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă, cu parteneri occidentali, mai ales că actualul acoord “nu s-a mișcat”. “Mi se pare normal să facem aceste investiții strategice cu parteneri din NATO. Avem discuții cu Nuclearelectrica săptămânal, evaluăm acordul făcut de Nuclearelectrica cu partenerul chinez, să vedem exact ce este acolo. Acest acord acord nu s-a mișcat. Se negociază de cinci ani, ce s-a întâmplat? Decizia trebuie luată anul ăsta, și trebuie începută investiția pentru reactoarele 3 și 4”, a declarat ministrul, într-un interviu acordat de asemenea HotNews. Construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă presupune o investiție de peste 6 miliarde de euro. Stop joc și la Rovinari La jumătatea anului trecut, acţionarii Complexului Energetic Oltenia, societate de stat, au respins mandatul de negociere pentru demararea grupului nou pe cărbune de la Rovinari, care ar fi urmat să se construiască în parteneriat public-privat cu o China Huadian. „Nu aprobă acordarea mandatului de negociere Comisiei numite pentru negocierea clauzelor Contractului de Furnizare Cărbune pentru noul grup energetic de 600 MW ce urmează a fi încheiat între Societatea de Implementare şi Societatea Complexul Energetic Oltenia SA, având în vedere că acest subiect, în conformitate cu prevederile Anexei 2 la Actul Constitutiv actualizat al Societăţii-limitele de competenţă ale Directoratului, Consiliului de Supraveghere şi Adunării Generale a Acţionarilor, vizând contractele şi operaţiunile la nivelul Societăţii, nr. crt 4- Contracte de vânzare a lignitului-nu este în competenţa de aprobare a Adunării Generale a Acţionarilor”. Aceasta este decizia Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor CE Oltenia, companie controlată de stat prin Ministerul Energie, din 22 iulie, în condiţiile în care acţionarii urmau să aprobe în acea şedinţă mandatul pentru primele negocieri cu investitorul chinez cu care ar urma să se contruiască un grup nou la termocentrala Rovinari. 5G fără Huawei În luna august 2019, președintele Klaus Iohannis a anunțat chiar de la Casa Albă că a fost semnat un memorandum de înțelegere între guvernele României și SUA referitor la tehnologia 5G fără să spună dacă acest document este îndreptat împotriva companiei Huawei din China. "În România se pregătește o procedura publică pentru asta și eu cred că toată lumea s-ar bucură dacă am avea mai multe oferte, inclusiv din partea americană. Aici este vorba de firme private care vor veni și noi sperăm să se întâmple acest lucru, însă memorandumul nu se referă la o anumită companie, ci este un memorandum care clarifica câteva criterii de transparență, de compatibilitate cu statul de drept și așa mai departe", a arătat Iohannis. Mai clar a fost Donald Trump. "România face acest lucru", a spus președintele american, întrebat dacă statele partenere precum România ar trebui să analizeze atent afacerea Huawei pentru a lua o decizie privind infrastructurile critice. Practic, țara noastră urmează să lanseze în al patrulea trimestru al acestui an o licitație privind frecventele necesare pentru rețelele de tip 5G, iar chinezii de la Huawei au cale liberă, în ciuda faptului că americanii au cerut tuturor statelor să pună piedică acestora pe motiv că echipamentele firmei sunt utilizate de Beijing pentru activtități de spionaj.   Acel memorandum prevede mai multe filtre pentru accederea la licitație; Dacă furnizorul este, în lipsa pârghiilor juridice, sub controlul guvernului unui alt stat; Dacă furnizorul are o structură a acționariatului transparentă; Dacă furnizorul are o istorie de comportament corporatist etic și este supus unui regim juridic care impune practici corporative transparente”. ”Protejarea acestor rețele de comunicații din generația viitoare de riscuri legate de perturbarea sau manipularea lor, precum și asigurarea vieții private și a libertăților individuale ale cetățenilor României, ai Statelor Unite precum și ai altor state reprezintă un aspect de importanță vitală”, se arată în memorandumul semnat de guvernele american și român, citat de G4Media. Fără să fie explicit, memorandumul vizează Huawei, compania care are cele mai mari șase să câștige licitația 5G în România. Principalii competitori ai chinezilor sunt Nokia și Ericsson. Nokia care s-a aliat în trecut cu Siemens a cumpărat mai demult divizia de infrastructură a Motorola, din SUA. Americanii nu au alte companii care să poată concura Huawei. Infrastructura 5G Huawei este cea mai performantă și ieftină. În ultimii ani, chinezii, atât compania cât și guvernul, sunt într-o ofensivă puternică, Huawei reușind să intre in peste 30 de țări din lume, inclusiv în Marea Britanie, Italia și Monaco. Vodafone, care a lansat deja 5G în România, lucrează cu infrastructură Huawei. State mari precum Canada și Australia au avut probleme cu SUA din cauza Huawei și au impus restricții de securitate companiei chineze, la cererea SUA, însă nu pot ignora calitatea tehnologiei 5G a Huawei. Dar chiar oricâte restricții de acces pentru chinezi s-ar impune la mentenanță tot există bănuieli de breșe de securitate special create și de scurgere de date strategice către Huawei și implicit către autoritățile chineze. Și astfel, NATO ca alianță militară poate fi afectată prin scurgerea de informații.   Donald Trump se află într-un război comercial cu chinezii și nu dorește să îi vadă extinși economic în lume. Chiar în conferința comună ținută cu președintele Klaus Iohannis, Trump a declarat că a fost nevoit să înfrunte Beijingul cu privire la comerț chiar dacă acest lucru a afectat pe termen scurt economia americană, întrucât Beijingul păcălește SUA de mai multe decenii. Comentariile șefului de la Casa Albă au fost făcute cu câteva ore înainte ca administraţia de la Washington să anunţe aprobarea unui contract în valoare de 8 miliarde de dolari ce prevede vânzarea de avioane militare americane F-16 către Taiwan, decizie care cu siguranţă va provoca iritarea Chinei şi va reduce perspectivele încheierii unui acord comercial între Washington şi Beijing în viitorul apropiat. ''Cineva trebuie să înfrunte China. Acesta este un lucru care trebuia să fie făcut. Singura diferenţă este că eu îl fac'', a spus Trump. Conform acestuia, China jefuieşte America de 25 de ani. ”A venit momentul să vedem dacă este bine sau este rău pentru ţara noastră pe termen scurt. Pe termen lung, este obligatoriu ca cineva să facă asta'', a spus liderul de la Casa Albă. Chiar dacă a fost discret în ceea ce privește menționarea numelui Huawei, Klaus Iohannis a ținut să tragă un semnal de alarmă la puțin timp după venirea de la Washington în ceea ce îi privește pe chinezi. Referindu-se la tehnologia 5G, acesta a spus că "unii nu sunt suficient de îngrijorați", iar acest subiect va trebui discutat și în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). "La noi unii nu sunt suficient de îngrijorați. (...) Nu realizează ce se întâmplă de fapt. Cred că va trebui să discutăm și în CSAT", a declarat Iohannis. Declarația sa a venit după ce ministrul Comunicațiilor de atunci, Alexandru Petrescu, a susținut că "licitația (pentru infrastructură 5G din țară noastră - n.red.) va fi deschisă tuturor, inclusiv companiilor care folosesc echipament de la Huawei Technologies Co.".   Bătălie pentru autostrăzi Chinezii sunt foarte interesați de infrastructura din România dar și de livrarea de trenuri noi pentru CFR. China Railway a participat, împrună cu Viaponte Rom, la licitația pentru execuția secțiunii 5 Curtea de Argeș-Pitești din autostrada Sibiu-Pitești. Numai că demersurile sale au fost fără succes întrucât CNAIR a anulat oferta pe motiv că Viaponte Rom nu îndeplinise un contract mai vechi în care era asociată cu Maltauro din Italia ce viza construirea tronsonului de autostrada Nădășelu-Mihăiești. Chinezii au depus la finele lunii martie o contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Ei spun că sunt victimele unui abuz și că oferta lor a fost clasată pe locul întâi. O altă companie, China Communications Construction Company (CCCC), a depus anul acesta o contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) după ce guvernul liberal a anunțat că se anulează procedura de realizare prin PPP a Autostrăzii Ploiești - Brașov. În contestație, avocații constructorilor (CCCC este în asociere cu turcii de la Makyol) susțin că Ordonanța de Urgență 7/2020 în baza căreia s-a decis anularea procedurii, a fost deja respinsă în Senat. Avocații susțin că decizia anulării procedurii prin PPP a fost prematură și că trebuie văzut dacă ordonanța respectivă va fi în final respinsă sau aprobată de Parlament, urmând votul în Camera Deputaților. Fostul guvern Viorica Dăncilă a lansat în octombrie 2018 procedura de realizare prin PPP a Autostrăzii Ploiești - Comarnic - Brașov. Inițial, au fost depuse cinci candidaturi din partea constructorilor interesați de acest proiect strategic al României. În final, a mai rămas în cursă doar asocierea CCCC - Makyol, care a purtat negocieri cu reprezentanții statului român anul trecut.   Un miliard pentru 80 de trenuri O luptă cu mare scandal se dă pentru livrarea a 80 de trenuri noi pentru România. Se bat pentru un contract de aproape un miliard de euro europenii de la Siemens și Alstom și asocierea CRRC Qingdao Sifang - Astra Vagoane Călători. Licitația a fost câștigată de chienzi și de partenerii săi români însă europenii au făcut tot felul de contestații care frândează derularea proiectului. În cazul în care actul normativ al liberalului Pavel Popescu ar deveni lege, atunci chinezii vor fi scoși din ecuație.