Va fi însă dificil pentru Strauss-Kahn să obţină acordul tuturor celor 186 de state membre, în condiţiile în care multe dintre acestea nu vor să învestească o instituţie pe care o consideră controlată de ţările bogate cu mai multă putere. FMI a avut la începutul acestei săptămâni, la Istanbul, reuniunea semianuală cu Banca Mondială.

Criza financiară a readus fondul în lumina reflectoarelor, după ce a salvat economii ca Ungaria şi Ucraina, inclusiv România. Pe măsură ce accentul începe să fie pus pe revenirea economiei globale, Strauss-Kahn spune că un fond central în valoare de un trilion de dolari ar ajuta la evitarea dezechilibrelor globale - ţările nu s-ar mai simţi forţate să-şi facă rezerve valutare în perioade de creştere, pentru a se proteja de viitoare crize.

Unele ţări nu sprijină însă acest punct de vedere şi “ar vrea să revină la situaţia dinainte de criză”, potrivit economistului Joseph Stiglitz, câştigător al Premiului Nobel. FMI are deja un sistem de asigurare, prin aşa-numita linie de credit flexibilă de care au beneficiat Polonia, Mexic şi Columbia. Extinderea acestui instrument şi la alte ţări, inclusiv România, ar fi un lucru bun, spune Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, care a participat la un seminar al Institute for International Finance la Istanbul, pe marginea reuniunii FMI.

Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, prezent şi el la dezbaterile de la Istanbul, spune că FMI a dat deja dovadă de flexibilitate în cadrul ajutorului oferit ţărilor afectate de criză, inclusiv României. Fondul a acceptat regimuri diferite de curs şi nu am asistat la creşteri mari de dobândă. “Discutăm deja despre un alt FMI”, în comparaţie cu crizele precedente, spune Anghel. În opinia analistului, criza ar fi fost mult mai dură fără Fondul Monetar Intenaţional, mai ales că instituţia a acceptat reducerea condiţionalităţilor şi a acordat o primă tranşă de împrumut mai mare. “Cred că e bine că am reuşit să încheiem un acord, ne-a adus un plus de credibilitate”, spune Anghel.