România intră într-o nouă eră a retailului și divertismentului, odată cu apariția supermallurilor – centre comerciale de dimensiuni uriașe, care promit să schimbe definitiv experiența de cumpărături.
Cluj-Napoca și Iași sunt orașele care se pregătesc să găzduiască aceste structuri impresionante, în timp ce Bucureștiul este absent de pe listă, în ciuda poziției sale de lider economic.
Cele trei supermalluri aflate în construcție – două la Cluj și unul la Iași – vor avea fiecare în jur de 130.000 de metri pătrați. Pentru comparație, AFI Cotroceni, cel mai mare mall din România în prezent, are o suprafață de aproximativ 90.000 de metri pătrați, după multiple extinderi.
Malluri reinventate: mult mai mult decât cumpărături
Noua generație de malluri vine cu o viziune extinsă: nu mai sunt doar spații comerciale, ci adevărate centre multifuncționale, care includ:
- Sute de magazine naționale și internaționale;
- Cinematografe moderne;
- Zone verzi și spații de relaxare;
- Zone dedicate pentru divertisment, inclusiv pentru copii;
- Restaurante și food courturi extinse;
- Centre culturale și zone pentru evenimente publice.
Practic, supermallurile devin orașe în oraș, gândite pentru a oferi o experiență completă de petrecere a timpului liber.
De ce Cluj și Iași?
Alegerea Clujului și Iașului nu este întâmplătoare. Ambele orașe sunt în plină expansiune economică și demografică, cu o populație tânără, urbanizată și dornică de consum. În plus, dezvoltatorii au mizat pe creșterea puterii de cumpărare și pe schimbarea comportamentului consumatorului român.
Conform celor mai recente date, durata medie a unei vizite la mall a crescut în România de la aproximativ 2 ore (în 2023) la peste 3 ore și jumătate în 2024. Românii nu mai vin doar pentru cumpărături, ci pentru întreaga experiență: mese în oraș, filme, socializare, evenimente.
Un pariu pe viitorul consumului
Această transformare a peisajului comercial este susținută de rezultatele financiare solide: în 2024, încasările mallurilor din România au depășit 900 de milioane de euro, un record istoric. Acest apetit crescut pentru consum a convins investitorii că proiectele de mari dimensiuni pot fi nu doar sustenabile, ci extrem de profitabile.
Capitala rămâne în urmă?
Faptul că Bucureștiul nu se află printre orașele vizate pentru aceste supermalluri ridică semne de întrebare. Piața din capitală este deja saturată, iar costurile terenurilor și complexitatea autorizațiilor ar putea fi factori inhibitori pentru proiecte de asemenea amploare. În același timp, competiția acerbă dintre centrele comerciale existente face ca randamentul investițiilor să fie mai mic decât în orașele emergente.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
