Buzăul a intrat în ultimii ani în istorie și prin politica românească, fiind orașul care i-a dat României pe Marcel Ciolacu, premier într-o perioadă marcată de creșterea deficitului, explozia datoriei publice și probleme politice majore. Dar același oraș are și un motiv complet diferit de mândrie: cercetătorii de aici au obținut unii dintre cei mai iuți ardei creați vreodată în România, cu concentrații de până la 2,6 milioane de unități pe scara Scoville.
Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău va prezenta rezultatele cercetărilor sale la Congresul Internațional de Horticultură din 2026, organizat la Kyoto, în Japonia, unul dintre cele mai importante evenimente științifice din domeniu.
Șase lucrări realizate de cercetătorii buzoieni vor fi prezentate în perioada 23-28 august. Cea mai spectaculoasă dintre ele este dedicată ardeiului iute și rezultatelor obținute după ani de cercetare și ameliorare genetică.
De la Cornul caprei la ardei de 2,6 milioane Scoville
Buzăul are o tradiție veche în cultivarea și ameliorarea ardeiului. Unul dintre cele mai cunoscute soiuri tradiționale este „Cornul caprei”, folosit atât la murături, cât și în produse emblematice ale zonei, precum Babicul de Buzău și Cârnații de Pleșcoi.
Între timp însă, cercetarea horticola a dus lucrurile într-o direcție mult mai... incendiară.
BRGV are în prezent o bază de germoplasmă formată din peste 1.000 de genotipuri de ardei, iar cercetătorii au dezvoltat mai multe soiuri noi. Printre acestea se numără Decebal, Roial, Grigoraș, Vlaicu, Halep și Ciprian.
Vedeta colecției este însă o linie experimentală rezultată din încrucișarea soiului Grigoraș cu Habanero.
Concentrația de capsaicină a depășit 2,6 milioane de unități pe scara Scoville, un nivel care plasează această creație printre cei mai extremi ardei obținuți în cercetarea românească.
„Halep”, unul dintre soiurile deja omologate și introduse în catalogul național și european, se apropie de 2 milioane de unități Scoville.
Pentru comparație, celebrul jalapeño se situează, în general, la câteva mii de unități Scoville, în timp ce ardeii extrem de iuți depășesc pragul de un milion.
Ardeiul iute nu este doar pentru cei curajoși
Interesul cercetătorilor pentru ardeiul iute nu ține doar de provocările culinare.
Capsaicina, substanța responsabilă pentru senzația de iuțeală, are multiple utilizări. Ea este folosită în industria farmaceutică și în anumite produse cu efect antiinflamator sau analgezic.
Potrivit cercetătorilor de la Buzău, creșterea concentrației de capsaicină poate fi însoțită și de un conținut ridicat de vitamina C și de alte substanțe valoroase, precum carotenoizii și licopenul.
Ardeiul iute are, de altfel, utilizări care merg dincolo de alimentație și medicină, extractele pe bază de capsaicină fiind folosite și în produse destinate autoapărării.
Buzăul merge la Kyoto cu șase cercetări
Ardeiul extrem de iute este doar una dintre temele cu care BRGV Buzău va participa la Congresul Internațional de Horticultură.
O altă lucrare este dedicată castravetelui amar, Momordica charantia, o specie aclimatizată și ameliorată în România de cercetătorii buzoieni.
Au fost dezvoltate deja mai multe soiuri românești, printre care Rodeo, Brâncuși, Amiral și Palade. Alte linii se află în proces de cercetare și omologare.
Castravetele amar este cunoscut mai ales pentru utilizările sale în zona alimentației și pentru interesul pe care îl prezintă în cercetarea medicală, inclusiv în studiile privind metabolismul și controlul glicemiei.
La Kyoto vor mai fi prezentate cercetări privind Sideritis cypria, o specie medicinală și ornamentală cultivată în premieră în România, dar și studii dedicate florilor de iris și unor soiuri românești de busuioc.
Colecția de iris a BRGV cuprinde peste 50 de soiuri, iar cercetătorii au lucrat la dezvoltarea unor noi metode de înmulțire.
În cazul busuiocului, instituția are deja mai multe soiuri omologate, printre care Athos, Miron, Săvârșin și Teodor.
Un paradox buzoian: politică fierbinte, ardei și mai fierbinți
Există, astfel, o anumită ironie în faptul că Buzăul ajunge în atenția publică din două direcții complet diferite.
Pe de o parte, orașul este asociat cu unul dintre cei mai controversați lideri politici ai ultimelor decenii. Pe de altă parte, cercetătorii de aici duc România la unul dintre cele mai importante congrese mondiale de horticultură cu ardei care pot depăși 2,6 milioane de unități Scoville.
Dacă în politică Buzăul a produs suficiente subiecte „picante”, în horticultură lucrurile sunt măcar măsurabile științific.
Iar aici rezultatul este greu de contestat: Buzăul nu a inventat doar politicieni care au încins România. A reușit să producă și un ardei capabil să facă același lucru, la propriu.
