Nicolaie Moldovan, city managerul municipiului Alba Iulia, a declarat, într-un interviu acordat corespondentului MEDIAFAX, că prin implementarea proiectului pilot ”Alba Iulia Smart City 2018”, municipalitatea beneficiază, între altele, de internet în spaţii publice, servicii medicale în care 14 medici răspund non-stop la telefon şi dau sfaturi, aplicaţii prin intermediul cărora cetăţenii pot trimite sesizări în timp real, în vreme ce pe partea de educaţie 18 instituţii de învăţământ au primit tablete, iar elevii şi părinţii vor avea acces gratuit la informaţiile şcolare. Pe stâlpi s-au montat leduri care au scăzut consumul, în vreme ce aerul este monitorizat, iar oamenii se pot orienta să-şi cumpere locuinţe în cartiere mai puţin poluate. De asemenea, s-au găsit soluţii inteligente şi pentru mediul de afaceri. Reporter: Ce înseamnă, în viziunea dumneavoastră, un oraş inteligent? Nicolaie Moldovan: Oraşul inteligent este făcut de oameni şi nu de tehnologie şi este despre cum rezolvi problemele oamenilor utilizând adecvat tehnologia, cu toate implicaţiile pozitive incluse. Un oraş în care tehnologia ”lucrează” transparent, sigur, facil pentru oameni şi le face viaţa mai uşoară, mai plăcută, în cât mai multe domenii posibil. Un oraş inteligent este, de asemenea, un loc în care calitatea vieţii locuitorilor săi este pe primul loc. Oraşul inteligent este co-creat de oameni şi cei care iau decizii pentru oameni, cu ajutorul companiilor şi prestatorilor de servicii publice sau private. De asemenea, este mai digital, mai contactless sau mai cashless. Asta încercam să facem în Alba Iulia pe termen mediu si lung. Şi ştim ca pentru a ajunge un oraş inteligent, Alba Iulia are nevoie de o infrastructură în care să se investească câteva sute de milioane de euro, pe un orizont de timp de 10-15 ani, o legislaţie şi programe care să susţină dezvoltarea oraşelor inteligente, resurse umane bine instruite să o dezvolte şi să o administreze întru-un Centru de Management Urban şi un mediu colaborativ de muncă cu companiile de utilităţi, telecomunicaţii, transport, siguranţă etc. Sper că viitoarea perioadă de programare a Comisiei Europene şi pregătirea ei de către guvern să permită oraşelor să acceseze fonduri pentru infrastructura smart. Programul Naţional de Dezvoltare Locală trebuie să cuprindă obligatoriu o componentă de finanţare orientată spre investiţii inteligente în oraşe şi zonele urbane funcţionale ale acestora – conurbaţiei şi zonele metropolitane. Iar legea parteneriatului public-privat şi normele ei de aplicare să ne lase, în sfârşit să lucrăm cu companiile pentru dezvoltarea comunităţilor şi nu să ne interzică.   Reporter: Când şi cum a prins contur conceptul ”Alba Iulia Smart City 2018” şi ce însemnă, concret, acest proiect? Nicolaie Moldovan: Dacă e să vă dau un răspuns personal, mi-am imaginat ceva asemănător încă de când am avut primul telefon mobil ”pe cartela” şi am trimis primul sms. Încă de pe atunci am avut curajul să sper că tehnologia, pe care o descopeream aşa cum nu mi-o imaginasem vreodată, ar putea fi folosită pentru a produce valoare pentru comunităţi întregi. Dacă vorbim strict de proiectul pilot ”Alba Iulia Smart City 2018” a fost demarat în 2016, printr-un protocol de cooperare între Municipiul Alba Iulia şi Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională. Conceptul s-a dezvoltat natural, în condiţiile în care piaţa de produse şi servicii bazate pe tehnologii inteligente este în continuă creştere în România. Materializarea proiectului pilot, dincolo de concept, se datorează, în primul rând companiilor cu care colaboram şi care investesc în Alba Iulia în acest demers. Iar numărul acestora, dar şi al soluţiilor în implementare, este unul foarte bun. Proiectul, tradus în beneficii, înseamnă pentru Alba Iulia dezvoltare durabilă, dezvoltarea infrastructurii ICT, a mobilităţii urbane. Mai înseamnă şi plusuri consistente în sănătate, eficientă energetică, calitatea locuirii, valorificarea potenţialului turistic, educaţie, e-administraţie, mediul de afaceri etc. Pentru municipalitatea albaiuliană, beneficiile se traduc în oportunitatea de a testa gratuit soluţii inteligente care să transforme oraşul Alba Iulia într-unul al cetăţenilor, al turiştilor şi al investitorilor. Prin acest proiect pilot înţelegem utilizând experimentul, prin învăţare practică ce înseamnă o dimensiune cât mai corectă a serviciilor municipale digitalizate, dar şi prietenoase cu oamenii sau companiile. Acest proiect pilot este şi un bun argument pentru îmbunătăţirea competenţelor resurselor umane din primărie care lucrează cu aceste domenii şi, posibil, un fundament solid pentru înfiinţarea unui departament de smart city în instituţia pe care o reprezint, care să completeze în mod fericit activitatea recent înfiinţatului birou de GIS sau cea de atragere de finanţări nerambursabile, care ne-a consacrat în ultimii ani. Nu în ultimul rând, prin această iniţiativă, continuăm implementarea proiectelor ce concură la atingerea unuia din obiectivele strategice de dezvoltare ale oraşului, stipulat în strategia de dezvoltare a municipiului, elaborată în colaborare cu Banca Mondială. Reporter: De ce Alba Iulia şi nu alt municipiu din România în această colaborare cu Guvernul? Nicolaie Moldovan: Alba Iulia a fost mereu în prima linie când a venit vorba de idei noi, de soluţii avangardiste. Îmi place să cred că avem noi o vocaţie a viziunii, că percepem mai rapid decât alţii trendurile şi suntem nişte creatori de viitor. Mi-ar fi plăcut să vă pot răspunde că guvernul e cel mai bun prieten al omului şi al oraşului dar, din câte ştiţi deja, lucrurile şi, mai ales, cifrele, nu stau chiar aşa. Punctual, însă, pentru acest proiect, Mircea Hava, primarul municipiului şi echipa care îl secondăm, am găsit la guvern oamenii potriviţi care au înţeles dimensiunea şi implicaţiile demersului şi au zis <da, vă susţinem>. Treaba însă tot noi, administraţia, partenerii noştri locali şi companiile, ne-am făcut-o. Am apreciat pur şi simplu că am găsit suportul necesar în momentul oportun. L-am găsit în ideile, energia şi susţinerea la zi a ministrului Marius Bostan, declanşatorul proiectului, sau deschiderea doamnei Delia Popescu, însă şi la nivelul unor colegi din aparatul tehnic al ministerului. Cu alte cuvinte, am crezut cu tărie că un oraş cu adevărat smart e cel care face, nu cel care se complace sau doar bate din gură. Am avut, încă o dată, curajul să ieşim din pluton, să nu mai aşteptăm, ca pe vremuri, ordine <de la centru> pe care să le executăm cuminţi, chiar dacă nu convinşi. Asta cred, până la urmă, că face diferenţa între oraşe şi administraţii: gradul de implicare şi felul în care ideile devin realitate. Mai mult, există un argument simbolic care e diferenţiator. Suntem oraşul în care s-a născut statul modern român. Alba Iulia e locul unde s-a născut cel mai mare proiect de ţară pe care l-a avut România în ultimii 100 de ani. Nu cred că s-a supărat nimeni că formal am fost aleşi noi. Diferenţa o poate face oricare alt oraş din România prin fapte, prin proiecte viabile pe termen lung, utile oamenilor. Şi sunt multe oraşe în România care au proiecte foarte bune subsumabile conceptului de dezvoltare inteligentă. România nu are nevoie de oraşe care să se numească pe hârtie sau în declaraţii ca fiind smart. E un trend, e adevărat, să te numeşti un oraş inteligent, dar încă e mult de investit să fii real smart.