Orient Express

Pe scurt, Grupul Grampet, deținut de Gruia Stoica, este specializat pe transport feroviar și are activități în mai multe state din Europa de Sud‑Est, asigurând servicii de transport, logistică, reparații și IT.

Nu sună deloc glamour. Este un business greu, la propriu și la figurat, pe o zonă în care brandul nu contează prea mult: la urma urmei, un vagon e un vagon. Contează însă proprietarul și viziunea lui. Gruia Stoica (44 ani) a ajuns ca în ultimii 10 ani, din cei 20 de când face afaceri, să controleze aproape tot ce mișcă pe căile ferate din România și țările vecine, deținând 13.500 de vagoane și circa 300 de locomotive, pe care le închiriază unor giganți precum Holcim, ArcelorMittal, Petrom, Shell Gas România, Rafo și Lukoil. Dar săptămâna trecută, cu ocazia constituirii Consiliului de Afaceri România‑Kazahstan, al cărui președinte este, omul de afaceri a ieșit în public și a anunțat planuri foarte ambițioase de extindere a businessului său. Un business care va deveni, dacă planurile se concretizează, mai mult unul geostrategic decât unul de transport de marfă.

De altfel strategie, viziune și instinct sunt cele trei cuvinte care îl caracterizează în general pe omul de afaceri. Crede că în afaceri orice se poate învăța, cu excepția unui singur lucru: instinctul. „În situații de criză, nu ai nevoie de strategii complicate. Trebuie să mergi la esență, să fii permanent cu ochii la obiectivul tău, cu condiția să îți asumi responsabilitatea pentru ceea ce faci“, declara el cu ceva timp în urmă pentru o publicație de business.

TRADIȚIE ȘI ÎNDRĂZNEALĂ. Gruia Stoica provine dintr‑o familie de meșteșugari din Galați. Până la Revoluție, bunicul și tatăl său lucrau alături de alți 20 de meșteri pentru Căile Ferate Române. A terminat Facultatea de Metalurgie, iar după ’90 a venit în Capitală, hotărât să‑și deschidă propria afacere. În ’94, vânzarea de produse metalurgice către diverse firme din țară și din străinătate îi aducea un profit de aproximativ patru milioane de dolari. Cinci ani mai târziu, livra conducte petroliere către SNP Petrom, pentru ca în 1999, când s‑a liberalizat transportul pe calea ferată și s‑au acordat primele licențe, Gruia Stoica să propună societății Petrom să‑și facă propria flotă de vagoane. După o analiză atentă, a ajuns la concluzia că ar fi mai avantajos să‑și înființeze el însuși propriul operator feroviar. Așa că, în 2000, a obținut licența de transport, înființând Grup Feroviar Român (în acest moment cea mai importantă companie din Grupul de firme Grampet). Între timp, costurile ridicate cu repararea și întreținerea vagoanelor l‑au convins că este mai profitabil să aibă propria fabrică. În 2000, a participat la privatizarea Reva Simeria, pe care a și câștigat‑o, plătind 72 de miliarde de lei vechi. Apoi a cumpărat Remar Pașcani, unde pregătește în prezent și o secție de reparare a locomotivelor. În 2007 a participat la privatizarea operatorului de transport feroviar de stat din Ungaria. Deși a ajuns în finala licitației, a pierdut în fața austriecilor de la Rail Cargo, operatorul național din Austria. A cumpărat tot în Ungaria, la Debrecen, a treia fabrică de reparații, modernizări și producție de vagoane. Încet‑încet, a construit Grupul Grampet, a cărui strategie de business o descrie cel mai bine Anton Caragea, directorul Institutului de Relații Economice Internaționale: „Grampet e un grup care unește economic zona Mării Negre cu zona Mării Nordului, care are acorduri cu guvernele Turciei, Pakistanului și Iranului pentru transport de marfă, iar acum, împreună cu Kazahstan, vrea să realizeze un coridor care să unească Oceanul Pacific cu Marea Chinei și Marea Neagră“.

REFREN ÎN TREI ACTE. Discursul lui Gruia Stoica de săptămâna trecută, de la ceremonia de decernare a titlului de președinte al Consiliului România‑Kazahstan, a fost caracterizat, dacă ar fi să facem o analiză strict lingvistică, de alte trei cuvinte: Kazahstan, port, Irak. „În ultimii 12 ani, am legat Marea Nordului cu Marea Neagră și mai departe cu Marea Adriatică și cu cea Mediterană. Și am inclus pe harta afacerilor noastre Germania, Austria, Ungaria, Serbia, Moldova, Muntenegru, Ucraina, Bulgaria“, spune omul de afaceri. Pentru anul următor, el vizează Cehia și Slovacia, precum și o legătură cu porturile din Olanda, dar și cu cele din Grecia. Mai exact, dorința sa este „să facem din portul Constanța poarta de intrare în Comunitatea Europeană“. Gruia Stoica are planuri mari, dar și realizări mari, cel puțin până acum. Acesta este motivul pe care îl invocă pentru a‑și justifica apariția în public în acest moment, după mulți ani de discreție totală. „Am vrut să vă spun ce am făcut, nu ce voi face“, explică el.

Grampet este singura societate privată din Europa care a creat o legătură cu Turcia de predare‑primire a mărfurilor, „iar acest lucru ne dă posibilitatea de a face legătura strategică pe coridorul Turcia‑Iran‑Pakistan“. Intenția lui Gruia Stoica este însă de a ajunge la Marea Chinei, iar coridorul cel mai important este prin Ucraina–Rusia–Kazahstan. Așezat la masă între Talgat Kaliyev, ambasadorul Kazahstanului la București, și dr. Mohammed Saeed al‑Shakarchi, ambasadorul Irakului la București, omul de afaceri continuă să ne prezinte strategia sa ambițioasă de cucerire a lumii. „Împreună cu ambasadorul Irakului am decis să includem și Irakul pe coridorul Turcia–Iran–Pakistan prin crearea unui hub în mijlocul Irakului, dând posibilitatea Irakului ca petrolul său să nu mai treacă prin Golf, ci să vină spre Constanța“.

MODERNIZARE ȘI INVESTIȚII. Și iată, după ce trece prin Kazahstan, port și Irak, revine la Constanța, leit‑motivul acestui dis­curs, și subliniază importanța portului. „Portul Constanța devine din ce în ce mai important pentru România și pentru Europa“, spune el, detaliind că s‑au făcut calcule și s‑a ajuns la concluzia că orice transport care trece prin canalul Suez e mult mai rentabil dacă ajunge la Constanța și apoi la Viena pe Dunăre decât dacă ajunge la Rotterdam. Cu atât mai important ar putea fi portul pentru mediul de afaceri, cu cât surse din piață spun că există intenții de privatizare/con­cesionare către o companie privată. Chiar și Gruia Stoica dă drept exemplu cel mai mare port din Grecia, Pireu, al cărui management a fost preluat în 2010, pentru o perioadă de 35 de ani, de către COSCO Pacific, subsidiară a gigantului China Ocean Shipping Group, deținut de statul chinez. COSCO a preluat, într‑un contract de concesiune de 4,2 miliarde de dolari, managementul zonei de cargo, angajându‑se să facă investiții de 707 milioane dolari pentru modernizare. Mișcarea constituie o parte din strategia statului chinez de a crea o rețea de distribuție a produselor sale în Europa. Cu o poziție strategică în apropiere de strâmtoarea Bosfor, Pireu deschide calea către Marea Neagră, Asia Centrală și Rusia, iar chinezii intenționează să‑l transforme într‑un rival serios pentru Rotterdam, cel mai mare port al Europei.

Dacă planurile sale legate de Irak sunt din zona afacerilor cu petrol, cele legate de Kazahstan sunt din zona de vagoane. El intenționează să producă vagoane de marfă și să le modernizeze pe cele de călători, un business similar cu cel pe care îl are în Moldova, unde a modernizat doar un tren din cele 14 existente. Spune însă că în fostul spațiu CSI ar fi cam 900 de trenuri care au nevoie de modernizări, iar dacă ar reuși să modernizeze măcar jumătate din ele, veniturile companiilor românești implicate ar depăși un miliard de euro. De lucru pentru companiile românești interesate de Kazahstan ar fi suficient, ținând cont că pe lângă transportul pe cale ferată, statul a finalizat în ultimii trei ani 5.000 de kilometri de autostradă și va mai construi încă 4.000 kilometri în următorii trei ani.

„E prima dată când apar în presă, dar eu sper, așa cum am discutat cu ambasadorul, că vom deschide multe căi de dezvoltare împreună. Kazahstanul este poarta de intrare în Asia, iar România este poarta de intrare în Europa“, spune el, reamintind de prezența pe piața locală a companiei KazMunaiGaz, care a cumpărat pachetul majoritar al Rompetrol în anul 2007 și restul în 2009. „Guvernul Kazahstanului susține ferm inițiativa realizării Consiliului de Afaceri România‑Kazahstan, salută implicarea din partea părții române a puternicului grup Grampet SA și a unui om de mare experiență în zona de business internațional, precum este Gruia Stoica“, declară Talgat Kaliyev, ambasadorul Kazahstanului.

E evident, Gruia Stoica e omul strategiilor bine puse la punct, după cum subliniază și dr. Mohammed Saeed al‑Shakarch, ambasadorul Irakului: „Gruia Stoica este omul unei viziuni strategice de amploare, este omul chestiunilor practice. Este un moment foarte important și mă bucur să văd că mediul de afaceri din România se dezvoltă“, spune el.

OPORTUNITĂȚI VECINE. Pe lângă țintele declarate, Gruia Stoica mai are și altele, mai discrete. Grupul Feroviar Român (GFR), una dintre companiile sale, și‑a ex­primat interesul în primăvara acestui an pentru preluarea operațiunilor de transport de mărfuri din Grecia, la con­curență cu grupul francez SNCF și compania națională feroviară din Rusia, conform publicației „Vedomosti“. Întrebat direct dacă mai este interesat de privatizările din Grecia și Bulgaria, omul de afaceri spune că „suntem interesați de orice oportunitate în zonă, pentru că vrem să fim lideri, precizând apoi că în Bulgaria s‑au retras caietele de sarcini și se vor face alte condiții de participare pentru că nu a vrut nimeni să participe, iar în Gre­cia, „interesul nostru e să ajungem la Pireu“. Ca să detaliem puțin, GFR este al doilea mare operator de transporturi feroviare de marfă din România, după compania de stat CFR Marfă, și a înregistrat în 2011 o cifră de afaceri de 187 de milioane de euro, față de 125 de milioane de euro, în 2010. O statură care îi permite să concureze cu celelalte companii feroviare europene interesate să cumpere integral sau parțial transporturile feroviare de stat din Grecia, în cadrul programului de privatizări asumat de guvernul de la Atena în schimbul pachetelor de asistență financiară externă de la Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional (FMI), potrivit Reuters.

Rusia vrea să cumpere integral re­țeaua de căi ferate din Grecia și operatorul ei, Trainose, iar Grup Feroviar Român (GFR), cel mai mare operator feroviar privat din România, și‑a exprimat interesul pentru operațiunile de mărfuri, au afirmat doi înalți oficiali eleni. Un reprezentant al Căilor Ferate Ruse a spus că societatea de stat a discutat preluarea integrală sau parțială a rețelei grecești. „Menținem legătura cu grecii. Nu s‑au hotărât încă ce model de privatizare vor urma, așa că este prea devreme să discutăm despre participarea noastră“, declara Vladimir Yakunin, directorul general al companiei ruse. Potrivit Reuters, compania feroviară franceză SNCF vrea să preia mai multe rute de pasageri și de mărfuri și a efectuat deja procesul de due diligence, potrivit unui oficial elen care a participat la discuțiile purtate la Atena și Paris în 2010 și 2011, când negocierile au progresat până la nivelul Ministerului Transporturilor.

Acesta este nivelul la care face business Gruia Stoica, nivel la care, mai ales pe zona de transport/infrastructură, implicarea statului nu poate lipsi. În România și de altfel în toate țările din zonă, companiile feroviare au fost până acum deținute de stat. „Am spus de la început că n‑o să vând niciodată blugi și gumă de mestecat. Îmi plac afacerile complexe, care implică o strategie“, afirmă omul de afaceri.

 

Grupul Grampet

Cele 16 companii care fac parte din grup au înregistrat anul trecut venituri totale estimate de „Forbes 500 Miliardari“ la peste 400 de milioane de euro. „Perla coroanei“ este Grupul Feroviar Român.
1. Grup Feroviar Român. Cel mai mare operator privat din România, având un parc de peste 13.500 de vagoane și 280 de locomotive, este lider național în domeniul transportului feroviar de produse petroliere.
2. Bulgarian Railway Company. Este o companie de transport feroviar din Bulgaria la care Grampet deține pachetul majoritar de acțiuni.
3. Train Hungary. Este unul dintre cei mai mari transportatori de marfă din Ungaria. Grampet mai deține pachete de acțiuni și alte companii din regiune: în Serbia (Eurorail Serbia), în Republica Moldova (Eurorail Company Moldova) și în Ucraina (Eurorail Ukraine).
4. Rolling Stock Company. A fost înființată în 2007 și se ocupă cu închirierea de locomotive și vagoane în exteriorul României, în special în Europa Centrală și de Sud‑Est.
5. Transbordare Vagoane ­Marfă. Are ca obiect de activitate efectuarea transbordării vagoanelor de marfă în stațiile de frontieră cu cale ferată largă sau normală, încărcare‑descărcare de mărfuri în punctele de lucru și alte servicii.
6. Remar Pașcani și Reva Simeria. Sunt prezente în domeniile proiectării, construcției, modernizării și reparării de vagoane marfă și de călători, precum și în domeniul fabricării pieselor de schimb pentru vagoane.
7. Trans Expedition Feroviar. A fost înființată în 2003 și se ocupă cu efectuarea manevrelor vagoanelor și transportul de mărfuri pe calea ferată.

În plus, din portofoliul Grampet mai fac parte Institutul de Tehnică de Calcul din București, complexul hotelier Ciucaș din Poiana Brașov, hotelul Semenic din Reșița, precum și compania de vinuri Rovit Valea Călugărească.