Planul de sustinere, anuntat de premierul Taro Aso, care se va confrunta cu alegeri in 2009, este menit ca creeze locuri de munca, in cadrul unei economii care se indreapta spre cea mai dura recesiune din 1945.
”Planul de stimuli economici va feri, cel mai probabil, economia nipona de un dezastru, insa va lasa o nota de plata uriasa pe viitor. Pachetul nu face mare lucru ca sa promoveze o recuperare economica sustenabila,” a spus Hiromichi Shirakawa, economist sef in cadrul Credit Suisse Group AG din Tokyo.
Kirby Daley, strateg in cadrul Newedge Group (Hong Kong), crede ca situatia fiscala a guvernului se deterioreaza mai rapid decat se anticipase si guvernul trebuie sa rezolve problema datoriilor.
De asemenea, datoriile Japoniei se vor accentua in contextul in care populatia scade si va fi presata sa contribuie si mai mult la bunul mers al economiei, in anii ce vor veni, a spus John Richards, strateg in cadrul Royal Bank of Scotland Plc (Tokyo).
Aso a spus ca guvernul ar putea creste taxa pe consum, de la nivelul actual de 5%, dupa ce economia isi va relua ritmul de crestere, “ca sa nu lasam o datorie imensa copiilor nostri.”
Daley considera ca Aso este foarte optimist in ceea ce priveste crearea de locuri de munca, comparativ cu planurile presedintelui american Barack Obama. “Cand arunci 150 miliarde dolari intr-o economie, intr-un singur an, se vor vedea rezultatele. Insa acestea nu vor fi pe termen lung si nici sustenabile”, a spus Daley.
Masamichi Adachi, economist in cadrul JPMorgan Chase & Co din Tokyo, a spus ca noul pachet va contribui semnificativ la cresterea cererii, mai ales in ceea ce priveste consumul privat si investitiile guvernamentale, incepand din al treilea trimestru.
Populatia mai varstnica din Japonia este reticenta in a cheltui, dupa ce guvernul a anuntat acum doi ani ca a pierdut fisele de pensii a 50 de milioane de persoane. Tinerii cred ca sistemul public va ramane fara bani pana cand ei se vor pensiona.
Deceniul trecut a fost cel al planurilor de relansare masive, care au facut din Japonia tara cu cele mai mari datorii din lumea dezvoltata.
Banca Japoniei a redus dobanda de referinta la zero intre anii 1999 si 2000, apoi intre 2001 si 2006, practicand injectarea generoasa de lichiditati pe piata interbancara.
Economistii au parere impartite despre rezultatele acestor experiente, adesea facute prea tarziu sau cu prea multe ezitari, si care nu au imunizat a doua economie a lumii la socurile ulterioare. si efectele reducerii la zero a dobanzii de referinta si ale injectarii de lichiditati in piata interbancara sunt controversate.
Hiroshi Ugai, economist la Banca Japoniei, a declarat pentru AFP ca aceste masuri au permis "mentinerea stabilitatii pietelor si a unui mediu financiar prietenos, ceea ce a evitat degradarea in si mai mare masura a economiei".
Insa sase ani cu dobanda de referinta zero i-au incitat, de asemenea, pe japonezi, sa isi plaseze economiile in strainatate, mai degraba decat sa ii investeasca in tara lor, unde nu le aduceau niciun castig. Acest fenomen a contribuit mult timp la deprecierea yenului, spre marea satisfactie a exportatorilor niponi.
Dar acelasi fenomen a sporit dependenta economiei japoneze fata de exporturi, un lucru pentru care Japonia plateste scump in prezent, cand cererea mondiala a scazut drastic. (NewsIn)
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
