CONAF şi FPPG, integratori de soluţii pe piaţa muncii „Problematica pe care noi o dezbatem astăzi este una care afectează antreprenorii la nivel naţional, este problema tuturor şi dacă nu rezolvăm partea de deficit a forţei de muncă, probabil că în următorii 10 ani nu va mai fi atât de frumos cum este astăzi. Avem ceva de spus, avem capacitatea şi forţa de a găsi soluţii împreună şi de a construi o cale de dialog cu guvernul. Mi-aş dori ca vocea noastră să se audă şi reverberaţiile acestor conferinţe pe care le organizăm să aibă rezultate. Vreau astăzi să demonstrăm că putem să strângem o serie de soluţii pe care să le înaintăm guvernului, soluţii care ar rezolva problemele cu care ne confruntăm. Lucrul acesta îl vom face şi la Iaşi, iar la finalul seriei de conferinţe, în luna septembrie, concluziile vor fi incluse într-un 'Memorandum of Understanding', împreună cu o listă cu propuneri, care să se concretizeze într-o strategie pe termen lung. Dacă vrem ca peste 30 de ani să avem o pensie decentă, atunci trebuie să ne asigurăm că avem angajaţi mulţumiţi, că avem oameni la muncă în România şi care nu mai pleacă în străinătate, tineri care rămân în România să aducă plus valoare şi care să se profesionalizeze pe segmentele pe care economia le absoarbe”, a declarat preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac, care invită patronatele să se alăture iniţiativei CONAF şi FPPG. Preşedintele FPPG, Frank Neel, consideră că deficitul forţei de muncă este o problemă la care trebuie căutate soluţii rapide.    “Situaţia de pe piaţa muncii din România este una dificilă. FPPG şi CONAF, împreună cu reprezentanţi ai Guvernului şi ai autorităţilor locale, încercăm să găsim soluţii viabile pentru rezolvarea deficitului de forţă de muncă din România. Se vede foarte clar că situaţia se înrăutăţeşte, nu se vede o scădere a emigrării, populaţia îmbătrâneşte şi de aceea este necesar să acţionăm”, a spus Frank Neel. El a adăugat că este necesară crearea unor sisteme de învăţământ şi formare profesională, în funcţie de nevoile pieţei muncii pe domenii de activitate. Prezentă la dezbateri, ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, a declarat, la rândul său, că aşteaptă concluziile şi propunerile serei de întâlniri „Pactul pentru Muncă” şi că invită CONAF şi alte organizaţii să se alăture grupurilor de lucru formate în vederea gestionării viitoarelor programe operaţionale şi pentru elaborarea de programe şi politici publice pentru piaţa muncii. „Aştept de la această serie de evenimente propuneri concrete, nu doar eu, ci şi ministrul Muncii, pe care să încercăm să le integrăm în politicile publice ale acestui stat. (...) Invit CONAF şi structurile reprezentative asociative să ni se alăture nouă, Ministerului Fondurilor Europene, în acest proces în care suntem, în grupuri de lucru în care începem să gestionăm viitoarele programe operaţionale 2021-2027. Suntem la început încă, suntem în grupuri de lucru pe diverse tipuri de domenii. Pe zona de social, incluziune socială, patronatele, sindicatele sunt alături de noi”, a spus ministrul Roxana Mînzatu. Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a arătat, la rândul său, că, pe lângă pierderea forţei de muncă prin emigrare, o altă problemă o constituie faptul că tinerii se pregătesc pentru slujbe care nu vor mai exista în viitorul apropiat. „Cea mai importantă resursă a planetei nu este nici aurul, nici pădurea, ci resursa umană. Pentru că vorbim de forţa de muncă, sursele viitorului vor veni foarte multe din domeniul tehnologiei. Ştim bine că 20% dintre studenţii de astăzi se pregătesc pentru slujbe care nu vor mai exista în câţiva ani după terminarea facultăţii şi vreo 25% dintre slujbele existente vor dispărea, după cum alte 25% vor apărea în următorii 10 ani. De aceea, această dimensiune de inovare şi tehnologie este una dintre preocupările noastre, ale oraşului”, a menţionat Emil Boc. În cadrul conferinţei a fost prezentată şi o cercetare intitulată "Studiu privind ocuparea forţei de muncă din România în contextul  UE. Analiza celor mai recente date", realizată de Asociaţia de Analiză Decizională şi Strategică, potrivit căreia datele demografice relevă faptul că oferta potențială a forței de muncă este în declin din cauza scăderii naturale, a îmbătrânirii populației și a migrației externe. (date suplimentare ale studiului, în ataşament). Potrivit studiului, tinerii din România, în special cei sub 24 ani,  reprezintă un grup defavorizat pe piața muncii.   

Cele mai importante concluzii ale studiului:

• • - datele demografice ne arată că oferta potențială a forței de muncă este în declin datorită scăderii naturale (rata natalității scăzând de la 13.6% în 1990 la 8.6% în 2018), a îmbătrânirii populației (vârsta medie a populației  după domiciliu, la 1 iulie, crescând de la 35 ani în 1992 la 41.4 în 2018) și a migrației externe (17536 emigranți definitivi în 1998 comparativ cu 27229 emigranți definitivi în 2018);
  • - printre cetățenii UE  cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani, atunci când ne raportăm la cetățenii care au locuit într-un alt stat membru al UE decât cel al cetățeniei lor în 2018, românii au cea mai mare pondere (în 2018 s-au înregistrat 21.3% români, doar 9.5% în 2008), dar și ca valoare absolută (2.524.000 persoane);
  • - în 2018 s-au înregistrat valori record de imigranți definitivi (11907 imigranți definitivi în 1998, comparativ cu 65678 imigranți definitivi în 2018), o creștere de aproximativ cinci ori mai mare în 20 de ani ce arată o potențială creștere a importului de forță de muncă;
  • - mobilitatea internă la nivel de regiune, deși nu foarte ridicată în valori absolute, arată că regiunile cele mai dezvoltate economic și puțin sărace sunt cele care înregistrează un sold pozitiv al schimbărilor de domiciliu, anume: București – Ilfov, Vest, Nord – Vest și Centru;
  • - în 2018, populația de peste 15 ani din România era de 16.5 milioane, din care 9.1 milioane reprezintă populația activă (populație ocupanta 8.7 milioane și 0.4 milioane de șomeri) și 7.4 milioane reprezintă populația inactivă;
  • - indicatorii privind piața muncii și de statistică socială atrag atenția asupra inegalității dezvoltării economice la nivel de regiune. În 2018, cele mai pozitive date vin de la regiunea  București – Ilfov, care a înregistrat o rată de ocupare a resurselor de muncă (15 – 64 ani) de 71.3%, în timp ce rata riscului de sărăcie a fost cea mai scăzută la nivel de regiune (4.1%);
• - tinerii din România, în special cei sub 24 ani,  reprezintă un grup defavorizat pe piața muncii. Tinerii cu vârste cuprinse între 15 – 24 ani ocupați la nivelul UE înregistrează o rată de 35.4%, în timp ce tinerii din România au o pondere de doar 24.7%.  Rata șomajului de lungă durată a tinerilor (12 luni sau mai mult) pentru persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani (%) este mai mare în România (4.3%) față de UE (3.6%);

• • - rata riscului de sărăcie la locul de muncă în funcție de nivelul de instruire (%) arată că în 2018 cei care au urmat o formă de învățământ mai mic decât gimnazial au avut o rată de 49.3%, în timp ce, cei care au urmat învăţământul profesional,  liceal şi postliceal au înregistrat o rată de doar 11.2% în 2018;
• - România se numără printre statele cu pondere ridicată a tinerilor care au renunțat timpuriu la educație și formare profesională, cea mai mare pondere fiind în zonele rurale: UE (11.0%) comparativ cu România (25.4%). Totodată, nu trebuie trecut cu vederea faptul că în România ponderea populației rurale în totalul populației este ridicată (> 40%);

• • - rată foarte mică de participare la educație și formare în rândul adulților. Rata de participare la educație și formare (ultimele 4 săptămâni) după vârstă pentru persoanele de 35 ani și peste este mai mică de 1%;
  • - modificarea ponderii populației ocupate pe sectoare de activitate de-a lungul ultimilor ani, evidențiază importanța sectoarelor de servicii (47.1% în 2017), de industrie și construcții (30.1% în 2017). În acest context sunt necesare strategii de inovare și de îmbunătățire a competențelor digitale ale lucrătorilor;
• - România trebuie privită în contextul European, dar și al globalizării, astfel încât strategiile naționale de dezvoltare sunt necesare a se construi cu o perspectivă pe termen lung pentru o dezvoltare durabilă.

  Pentru o dezvoltare durabilă a forței de muncă din Romania este necesară o viziune macro pe termen lung, care să cuprindă cel puțin următoarele aspecte:

• - un mediu economic stabil;
• - dezvoltarea regiunilor defavorizate și diminuarea inegalităților la nivel de regiune;
• - oportunități privind locurile de muncă pentru tineri prin susținerea educației corelată cu necesarul de forță de muncă pe sectoare de activitate și motivarea intrinsecă și extrinsecă a tinerilor pentru a nu emigra;
• - formarea continuă a adulților în vederea adaptării acestora dinamica pieței muncii;
• - atragerea de noi investiții în sectoarele de activitate ce privesc agricultur și industria;
• - susținerea unei creșteri economice bazată pe producție;
• - oportunități satisfăcătoare pe piața muncii pentru a stagna valul migrator și a determina românii din străinătate să se întoarcă în țară.

  La Cluj-Napoca a avut loc, miercuri, prima întâlnire din seria conferinţelor 'Pactul pentru Muncă', organizată de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi de Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), iar concluziile acesteia vor fi prezentate în cadrul viitoarei întâlniri, care va avea loc la Iaşi, pe 19 septembrie. 'Pactul pentru Muncă' reprezintă o iniţiativă a Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin şi Federaţiei Naţionale de Petrol şi Gaze care îşi propune să găsească soluţii şi strategii viabile pe termen lung, care să contribuie la diminuarea deficitului forţei de muncă. Printre vorbitorii care au abordat subiecte legate de criza forţei de muncă şi impactul acesteia asupra activităţii companiilor s-au numărat Roxana Mînzatu - ministrul Fondurilor Europene, preşedintele CONAF - Cristina Chiriac, profesorul Mihaela Luţaş de la UBB, primarul Emil Boc, preşedintele FPPG - Frank Neel, CEO ROMGAZ - Adrian Volintiru, Viviana Constantin – director resurse umane Electrica, Luisiana Dobrinescu – avocat specialist în drept fiscal, Bogdan Badea - CEO Hidroelectrica, Ramona Jurubiţă - country managing partner KPMG, Carmen Neagu - director EnergoBIT, Dragoş Anastasiu - preşedinte Eurolines România Group, Camelia Şucu - antreprenor. La conferinţă au participat peste 100 de antreprenori care susţin peste 30.000 de locuri de muncă şi care au o contribuţie majoră la PIB-ul României.