BUSAN/BAKU - Reducerea poluării cu plastic este motivul pentru care delegații din 175 de țări s-au reunit luni în Busan, Coreea de Sud, pentru a cincea rundă de discuții menite să asigure un tratat internațional pentru. Divizările persistente au pus la îndoială faptul că un acord final era în vedere.
Divizările privind reducerea deșeurilor din plastic persistă la începutul discuțiilor privind tratatul ONU
Coreea de Sud găzduiește săptămâna aceasta cea de-a cincea și aparent ultima reuniune a Comitetului interguvernamental de negociere al ONU (INC-5), după ce runda precedentă de discuții de la Ottawa, din aprilie, s-a încheiat fără o cale de urmat privind limitarea producției de plastic.
În schimb, discuțiile se vor concentra asupra substanțelor chimice problematice și a altor măsuri, după ce țările producătoare de produse petrochimice, precum Arabia Saudită și China, s-au opus ferm eforturilor de a viza producția de plastic, în ciuda protestelor țărilor care suportă cea mai mare parte a poluării.
Diviziunile care afectează discuțiile privind tratatul privind materialele plastice sunt un ecou al conflictelor care blochează de mult timp eforturile ONU de a reduce încălzirea globală, cel mai recent summit privind clima, COP29, tocmai încheindu-se cu un acord pe care națiunile mai sărace l-au criticat ca fiind inadecvat.
Președintele CNI, Luis Vayas Valdivieso, a declarat luni reporterilor că este încrezător că negocierile din această săptămână vor duce la un tratat sau la un text care să conducă la un tratat.
„Fără o intervenție semnificativă, se preconizează că, până în 2040, cantitatea de plastic care intră anual în mediul înconjurător aproape se va dubla față de 2022”, a declarat Valdivieso luni, la sesiunea de deschidere de la Busan.
„Este vorba despre ridicarea umanității pentru a face față unei provocări existențiale”, a spus el, menționând că microplasticele au fost găsite în organele umane.
Statele au declarat că vor susține plafonarea producției de plastic în cadrul tratatului, aliniindu-se astfel UE, Kenia, Peru și altor țări din Coaliția pentru ambiții înalte.
Cu toate acestea, alegerea lui Donald Trump ca președinte a ridicat semne de întrebare cu privire la această poziție, deoarece în timpul primei sale președinții a evitat acordurile multilaterale și orice angajamente de a încetini sau de a opri producția petrolieră și petrochimică a SUA.
Delegația SUA nu a răspuns întrebărilor dacă va reveni asupra noii sale poziții de a sprijini plafonarea producției de plastic. Dar „sprijină asigurarea faptului că instrumentul global abordează aceste produse, substanțele chimice utilizate în produsele din plastic și aprovizionarea cu polimeri primari din același material”, potrivit unui purtător de cuvânt al Consiliului pentru calitatea mediului al Casei Albe.
Inger Andersen, director executiv al Programului ONU pentru mediu, a îndemnat luni delegații divizați cu privire la limitarea produselor din plastic și a substanțelor chimice și la un mecanism de finanțare pentru a face față acestor deșeuri să își amintească că rezoluția din 2022 a Adunării ONU pentru mediu a solicitat „producția și consumul durabile de materiale plastice printr-o abordare bazată pe ciclul de viață”.
IMPACTUL ASUPRA SĂNĂTĂȚII
Pentru o țară insulară din Pacific precum Fiji, un tratat global privind materialele plastice este crucial pentru protejarea ecosistemului său fragil și a sănătății publice, a declarat Sivendra Michael, ministrul climei din Fiji și negociatorul șef pentru climă și materiale plastice.
Acesta a declarat pentru Reuters în marja celei de-a 29-a Conferințe a ONU privind schimbările climatice din această lună că, în ciuda faptului că nu produce niciun plastic, Fiji suportă cea mai mare parte a poluării din aval.
„Unde ajung aceste materiale plastice? Ajung în oceanele noastre, în depozitele noastre de deșeuri, în curțile noastre. Iar impactul descompunerii plasticului în substanțe mici are efecte dăunătoare, nu numai asupra mediului, ci și asupra noastră ca indivizi, asupra sănătății noastre”, a spus el, menționând studiile care au arătat că majoritatea peștelui consumat în țară a fost poluat cu microplastice.
Deși sprijină un tratat internațional, industria petrochimică a îndemnat guvernele să evite stabilirea unor plafoane obligatorii pentru producția de plastic și să se concentreze pe soluții de reducere a deșeurilor de plastic, cum ar fi reciclarea.
„Am vedea un tratat de succes dacă ar pune cu adevărat … accentul pe stoparea poluării cu plastic. Nimic altceva nu ar trebui să fie în centrul atenției”, a declarat Martin Jung, președinte pentru materiale performante la producătorul de produse chimice BASF.
În cadrul discuțiilor anterioare s-a discutat și despre căutarea unor forme de finanțare pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să pună în aplicare tratatul.
În cadrul COP29, Franța, Kenya și Barbados au propus instituirea unei serii de taxe globale pentru anumite sectoare, care ar putea contribui la creșterea sumelor de bani care ar putea fi puse la dispoziția țărilor în curs de dezvoltare care solicită sprijin pentru a-și sprijini tranziția către o energie curată și pentru a face față efectelor tot mai grave ale schimbărilor climatice.
Propunerea includea o taxă de 60-70 USD/tonă pentru producția primară de polimeri, care reprezintă în medie aproximativ 5-7% din prețul polimerilor, ceea ce ar putea genera o sumă estimată la 25-35 miliarde USD pe an.
Grupurile industriale au respins ideea, afirmând că aceasta va crește prețurile de consum.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
