Saptamana trecuta am participat la premiile Chambers Europa, care se acorda caselor de avocatura de pe pietele europene.
Romania nu era insa tratata ca o piata separata, ci ca parte dintr-o regiune, ceea ce inseamna ca dimensiunea businessului local inca nu este suficient de mare pentru a fi analizata separat. Ceea ce a fost interesant a fost ca Linklaters a fost premiata drept casa de avocatura a anului in Europa. Da, acelasi Linklaters care se pare ca va parasi piata din Romania. Acum cateva saptamani am dat stirea ca se gandesc la inchiderea a patru birouri din regiune, printre care si Bucuresti. Apoi, Legal Week, una dintre cele mai prestigioase publicatii pe acest segment, a semnalizat si ea probleme in paradis. Din piata emergenta, cu potential exponential, Romania se pare ca nici nu mai este in carti pentru cea mai mare casa de avocatura din lume.
De ce? In Legal Week spuneau ca Rusia, care are avocati cam cat doua birouri dintre cele patru mentionate, face business cat toate cele patru la un loc. Linklaters are o strategie la nivel global de a se axa pe clienti mari, pe business solid, cu un portofoliu restrans. Adica, am un client gigant, pe care il deservesc in toate pietele, nu are sens sa caut jucatori locali mici. De ce sa se complice? Apoi, salariile in piata avocaturii au ajuns la punctul de maxim, estimeaza jucatorii de profil.
Un salariu entry-level se invarte in jurul a 1.000 de euro in multe cazuri. Si atunci de ce sa pastrezi un birou? Paradoxul, pe de alta parte, este ca Romania pare sa fie o piata atat de dorita, incat White&Case, casa de avocatura aflata in top 10 mondial, a intrat greenfield, dupa mai multe discutii de preluare sau asociere cu jucatori locali.
