Parchetul European, lansat, ”un moment istoic” pentru UE, salută şefa EPPO, românca Laura Codruţa Kövesi

”Succesul nostru este o chestiune de credibilitate a Uniunii noastre”, a declarat fosta şefă a Parchetului român anticorupţie, care a subliniat că înfiinţarea acestei instituţii a necesitat ”mai mult de două decenii de discuţii” şi ”negocieri politice dificile”.

Una dintre misiunile parchetului este să supravegheze folosirea miliardelor de euro prevăzute prin Planul de relansare economică postcovid, care urmează să fie distribuite statelor membre UE în lupta împotriva consecinţelor economice ale crizei sanitare provocate de pandemia covid-19.

Această instanţă supranaţională, al cărei birou central se află la Luxemburg, este însărcinată să ancheteze, să urmărească şi să traducă în justiţie autorii infracţiunilor care aduc artingere bugetului UE - o putere fără precedent.

Aceste infracţiuni constau în deturnări de fonduri europene şi corupţie, fraudă transfrontalieră a TVA implicând cel puţin două state membre şi sume de peste zece milioane de euro, spălare de bani.

Numai în cazul fraudei transfronatliere a TVA, UE a evaluat prejudiciul la 30 până la 60 de miliarde de euro pe an.

În cazul celorlalte infracţiuni, estimările se situează în jurul a 500 de milioane de euro pe an.

În total 22 dintre cele 27 de state membre UE participă la această cooperare judiciară consolidată.

Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca nu fac pate din parchet.

Comisarul european al Justiţiei, belgianul Didier Reynders, îndeamnă aceste cinci state membre UE să se alăture iniţiativei şi subliniază că ”protejarea bugetului european necesită eforturile tuturor statelor membre”.

Slovenia nu anumit încă procurori-delegaţi, iar Kövesi a denunţat ”o lipsă de cooperare sinceră” din partea acestei ţări şia dat asigurări că ”nimeni nu va împiedica Parchetul european să acţioneze.