Eurodeputați și parlamentari din statele membre ale UE, din Spațiul Economic European și din țările candidate s-au reunit la Parlamentul European pentru a discuta aspectele instituționale ale inteligenței artificiale în contextul integrării europene, inclusiv posibilitatea unei convenții internaționale privind AI. Dezbaterea s-a concentrat și pe cooperarea parlamentară și pe impactul inteligenței artificiale asupra alegerilor și proceselor democratice.

Pe scurt

1. Parlamentul European a găzduit o reuniune interparlamentară privind aspectele instituționale ale inteligenței artificiale în contextul integrării europene.
2. Discuțiile au inclus posibilitatea unei convenții internaționale privind AI.
3. Una dintre temele centrale a fost impactul AI asupra alegerilor și proceselor democratice, inclusiv riscurile legate de deepfake-uri, boți și manipulare algoritmică.
4. Henna Virkkunen a reafirmat ambiția Europei de a conduce în domeniul AI de încredere și a invocat AI Act și AI Continent Action Plan.
5. Reprezentantul ONU pentru tehnologii digitale și emergente a cerut un răspuns internațional coordonat și a prezentat abordarea europeană bazată pe valori drept un model relevant.

Reuniunea a fost organizată de Comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului European și a urmărit să trateze AI ca temă de guvernanță și de funcționare a instituțiilor democratice, nu doar ca dosar tehnologic. Președintele comisiei, Sven Simon, a descris inteligența artificială drept o forță structurală care remodelează guvernanța, democrația și echilibrul instituțional al Uniunii Europene. El a insistat asupra potențialului AI de a scoate la iveală lacune de guvernanță și de a reduce sarcina administrativă, cu supraveghere umană și fără a înlocui procesul democratic de luare a deciziilor. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a plasat dezbaterea și în registrul competitivității și al capacității UE de a evita fragmentarea legislativă. Potrivit comunicatului, ea a subliniat importanța legislației europene pentru stimularea inovării și pentru reducerea fragmentării normative, în condițiile în care alte entități politice din lume gestionează aceste provocări în mod fragmentat. Metsola a vorbit și despre nevoia de cooperare cu capitalele statelor membre, cu guvernele regionale și cu parlamentele naționale pentru coordonarea investițiilor, infrastructurii, securității locurilor de muncă și reducerii birocrației. Vicepreședinta executivă a Comisiei, Henna Virkkunen, a reafirmat ambiția Europei de a conduce în domeniul AI de încredere. Intervenția ei a pus accent pe AI Continent Action Plan, prezentat prin prisma infrastructurii, competențelor și adoptării, precum și pe abordarea bazată pe risc din AI Act. Comunicatul menționează explicit că unele dispoziții, precum etichetarea deepfake-urilor, vor deveni aplicabile în august. Virkkunen a insistat și asupra ideii de unitate între instituțiile europene, statele membre și partenerii globali în construirea unui ecosistem AI bazat pe valori. O dimensiune importantă a reuniunii a fost intervenția lui Amandeep Singh Gill, subsecretar general al ONU și trimis special pentru tehnologii digitale și emergente. El a argumentat că AI cere un răspuns internațional coordonat din cauza evoluției sale fără frontiere, a potențialului de a adânci inegalitățile și a amenințărilor pe care le poate aduce integrității democratice și securității. Potrivit rezumatului publicat de Parlament, Gill a apreciat că leadershipul Europei în reglementarea bazată pe valori oferă un model critic pentru echilibrarea inovării cu responsabilitatea și a invocat Pactul Digital Global al ONU și noile paneluri științifice drept cadre pentru o guvernanță globală incluzivă și bazată pe dovezi. Raportorul Manolis Kefalogiannis a prezentat proiectul său de raport privind „aspectele instituționale ale inteligenței artificiale în contextul integrării europene”. Dezbaterea care a urmat s-a concentrat pe rolul parlamentelor și pe protejarea structurilor reprezentative pentru a garanta legitimitatea, transparența și responsabilitatea publică în dezvoltarea unor eventuale cadre globale de guvernanță a AI, destinate protejării democrației și cetățenilor. A doua sesiune, dedicată cooperării parlamentare orizontale în domeniul AI, a adus în prim-plan ideea că parlamentele trebuie să recâștige controlul democratic asupra AI și să își adapteze propriile metode pentru a folosi potențialul tehnologiei în favoarea transparenței, a implicării cetățenilor și a reînnoirii guvernanței. În același timp, participanții au subliniat că niciun stat nu poate gestiona singur riscurile asociate AI și că este nevoie de acțiune comună, în condițiile în care evoluția rapidă a acestor tehnologii, de la deepfake-uri la inteligență generală, va remodela munca, societatea și geopolitica. Ultima sesiune a fost consacrată garanțiilor democratice în Uniunea Europeană, cu accent pe integritatea electorală și evoluția instituțională. Documentul Parlamentului European arată că AI a fost prezentată simultan ca amenințare și ca instrument potențial de reînnoire democratică. Pe partea de risc au fost enumerate deepfake-urile, dezinformarea alimentată de boți și manipularea algoritmică, toate capabile să afecteze integritatea alegerilor și calitatea dezbaterii publice. Pe partea de oportunitate, vorbitorii au invocat o mai bună implicare a cetățenilor, detectarea interferențelor străine și modernizarea relației dintre UE și cetățeni, cu condiția introducerii unor garanții stricte, precum închiderea „breșelor pentru boți” și instrumente de verificare în timp real. Participanții au mai semnalat existența unor lacune în cadrele juridice actuale, nevoia de alfabetizare digitală la scară largă și de transparență algoritmică, precum și riscurile asociate unei dependențe excesive de AI în guvernanță sau unor derapaje către cenzură. În ansamblu, reuniunea a arătat că în dezbaterea europeană despre inteligența artificială crește ponderea temelor legate de arhitectura democratică, cooperarea interparlamentară și regulile globale, nu doar a celor privind inovarea și piața internă. Reuniunea interparlamentară a fost organizată în cadrul „Artificial Intelligence Days with national parliaments”, găzduite pentru prima dată de Parlamentul European. Potrivit instituției, scopul acestui nou format este schimbul de abordări politice și bune practici într-un domeniu descris ca evolutiv și decisiv. În același cadru, dezbaterea a legat dosarul AI de mai multe straturi de politică europeană și globală: AI Act și planurile Comisiei privind infrastructura și competențele, protejarea proceselor electorale, cooperarea dintre parlamente și posibila apariție a unor cadre internaționale mai ample de guvernanță a inteligenței artificiale.