Pe de alta parte, dupa castigarea alegerilor, acestia mizeaza in teritoriu pe ample proiecte cu finantare europeana, absorbtia fondurilor comunitare constituind cel mai ambitios obiectiv pentru majoritatea candidatilor, contactati de Business Standard.
Parlamentarii au abandonat activitatea din forul legislativ pentru a se dedica mai mult campaniei pentru obtinerea unui post in administratia locala, blocand traseul initiativelor aflate pe ordinea de zi a plenului sau comisiilor.
Pentru primarii si sefia unor consilii judetene se lupta 53 de parlamentari, cu planuri administrative marete, majoritatea finantate din fonduri europene.
Atat conducerea Senatului, cat si cea a Camerei Deputatilor au venit in ajutorul parlamentarilor candidati la locale, modificand programul legislativ, astfel incat alesii nu mai sunt nevoiti sa lucreze la proiectele care urmau a fi votate si sa se dedice actiunilor de campanie din teritoriu. Aceasta, in conditiile in care, cu mici exceptii, pana acum parlamentarii candidati la un post in administratia locala nu-si exprimasera intentia de a evita conflictul de interese si de a demisiona din forul legislativ. Tocmai de aceea, activitatea celor doua Camere a fost practic blocata pana luna viitoare, dupa finalizarea campaniei electorale. Biroul Permanent al Senatului a decis ieri ca senatorii sa aiba liber pentru campania electorala in ultima saptamana de dinainte de alegeri, chestorul acestui for, Ioan Chelaru, sustinand chiar ca este vorba despre “o cutuma nescrisa ca parlamentarii sa mearga in teritoriu inainte de data scrutinului”.
Decizia Senatului a venit dupa ce, luni, si conducerea Camerei Deputatilor a decis ca deputatii sa lucreze in aceasta saptamana in plen doar luni si marti, restul zilelor lucratoare urmand sa activeze in circumscriptiile electorale, iar perioada 19 mai-2 iunie sa fie rezervata exclusiv activitatilor din teritoriu.
De altfel, blocajul in care a intrat Parlamentul in timpul campaniei electorale se datoreaza si faptului ca 53 dintre alesi au decis sa candideze pentru un post in administratia locala, mutandu-si interesul catre teritoriu, constienti fiind de importanta fondurilor europene directionate catre administratiile locale. Tocmai de aceea, cei mai multi dintre candidatii la locale incearca sa convinga electoratul, vorbind despre proiecte de anvergura, pentru care au gandit o finantare din fonduri europene.
Deputatul PD-L Cezar Preda, candidat la sefia Consiliului Judetean Buzau, a declarat pentru Business Standard ca prioritara pentru activitatea sa, in cazul in care va castiga cursa electorala, va fi dezvoltarea satului buzoian, cu accent pe infrastructura - alimentarea cu apa, gaze si asfaltare. “Importante vor fi masurile de accesare a fondurilor europene, cu care vom ajunge sa realizam ceea ce ne-am propus”, a aratat Cezar Preda. Liberalul Nini Sapunaru, candidat la sefia CJ Vrancea, ne-a declarat ca intreaga sa oferta electorala se axeaza pe programe care sa includa finantarea europeana. Prioritara in oferta sa electorala este zona de podgorii, pentru care propune unele masuri pentru reorganizare. “Vreau ca toti primarii, indiferent de culoarea lor politica, sa depuna eforturi si sa aiba acces la fonduri europene. Tocmai de aceea voi sprijini activitatea Directiei Tehnice a Consiliului pentru acordarea de astfel de fonduri”, a mai spus deputatul Sapunaru.
Pesedistul Ilie Sarbu candideaza pentru Consiliul Judetean Timis, iar prioritatea sa o constituie drumurile judetene si cele nationale care traverseaza judetul. “Finantarea proiectelor mele legate de drumuri se poate face foarte bine din fonduri europene”, a aratat senatorul Ilie Sarbu. “De altfel, PSD chiar are la centru o agentie care coordoneaza birouri de consultanta privind accesarea fondurilor europene, deschise in teritoriu. Singuri, primarii nu stiu cum sa acceseze fondurile, trebuie sa fie consiliati, indrumati”, a aratat Sarbu.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
