Parlamentul European a aprobat noul regulament pentru protejarea pieței europene a oțelului după expirarea actualelor măsuri de salvgardare, cu cote de import mai mici, taxe vamale mai mari și reguli de trasabilitate pentru produsele din oțel.
Pe scurt
- Parlamentul European a aprobat regulamentul cu 606 voturi pentru, 16 împotrivă și 39 de abțineri.
- Importurile de oțel fără taxe vor fi limitate la 18,3 milioane de tone anual, cu 47% sub nivelul cotelor din 2024.
- Taxa vamală pentru importurile peste cotă și pentru produsele neacoperite de cotă va crește de la 25% la 50%.
- Regulamentul introduce regula „melt and pour”, prin care originea oțelului este stabilită în funcție de locul în care acesta este topit și turnat.
- Consiliul UE trebuie să aprobe formal textul, iar regulamentul va intra în vigoare la 1 iulie 2026.
Noul regulament va înlocui măsurile globale de salvgardare pentru oțel, aflate în vigoare din 2018 și programate să expire la 30 iunie 2026. Scopul este reducerea efectelor comerciale negative ale supracapacității globale asupra pieței europene a oțelului.
Textul introduce cote mai mici pentru importurile fără taxe. Volumul anual va fi limitat la 18,3 milioane de tone, ceea ce reprezintă o reducere de 47% față de cotele pentru oțel din 2024.
Importurile care depășesc cota vor fi taxate cu 50%, față de nivelul actual de 25%. Aceeași taxă se va aplica și produselor din oțel care nu sunt acoperite de cotă.
Regulamentul prevede că situația Ucrainei, ca țară candidată la aderarea la UE și stat cu preocupări speciale de securitate, trebuie luată în considerare la alocarea cotelor pe țări.
Textul introduce și o regulă de trasabilitate numită „melt and pour”. Potrivit acesteia, originea oțelului este determinată de locul în care materialul este mai întâi topit și turnat.
Această regulă urmărește să limiteze eludarea măsurilor prin procesări minime efectuate în țări terțe. Comisia va trebui să țină cont de originea oțelului atunci când atribuie cotele anuale.
Regulamentul a fost deja agreat între negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului. În plen, textul a fost aprobat cu 606 voturi pentru, 16 împotrivă și 39 de abțineri.
Karin Karlsbro, eurodeputată Renew Europe din Suedia și negociatoare principală a dosarului, a spus că Europa are nevoie de o industrie siderurgică puternică și competitivă, bazată pe comerț, inovare și concurență loială.
„Europa are nevoie de o industrie siderurgică puternică și competitivă, construită pe comerț, inovare și concurență loială. Combaterea efectelor comerciale negative ale supracapacității globale este esențială și salut faptul că exceptarea pentru semifabricatele rusești din oțel nu este prelungită”, a declarat Karin Karlsbro.
Ea a spus că Ucraina nu trebuie afectată de măsurile UE în timp ce industria sa siderurgică este atacată direct de Rusia.
„În același timp, Ucraina nu trebuie pedepsită prin măsuri ale UE în timp ce industria sa siderurgică se află sub atac direct al Rusiei. Ucraina nu este sursa supracapacității globale. Trebuie să o tratăm ca pe un viitor membru al UE și partener strategic, iar UE trebuie acum să își respecte promisiunea că Ucraina va primi statut special în cadrul noului regulament”, a declarat Karlsbro.
Regulamentul trebuie acum aprobat formal de Consiliu. El va intra în vigoare la 1 iulie 2026, imediat după expirarea actualelor măsuri de salvgardare.
Măsurile globale de salvgardare pentru oțel sunt în vigoare din 2018, în temeiul Acordului OMC privind salvgardările. Ele expiră la 30 iunie 2026.
Industria oțelului este prezentată ca vitală pentru economia UE și de importanță strategică pentru capacitatea de apărare a Uniunii, așa cum este prevăzut în planul de acțiune al Comisiei pentru oțel și metale.
Sectorul s-a confruntat cu presiuni comerciale legate de importuri, atât ca volum, cât și ca preț, pe fondul supracapacității globale. Potrivit Parlamentului European, industria a pierdut aproximativ 100.000 de locuri de muncă din 2008.
