Parlamentul European cere Comisiei și statelor membre să acționeze mai ferm împotriva amenințărilor persistente la adresa statului de drept, după ce eurodeputații au adoptat un raport care arată că independența justiției, libertatea presei, spațiul civic, egalitatea și mecanismele de control democratic rămân sub presiune, iar 93% dintre recomandările Comisiei sunt repetate din anii anteriori. Eurodeputații cer și suspendarea fondurilor UE acolo unde deficiențele persistă, în condițiile în care problemele privind independența justiției, libertatea presei, egalitatea și mecanismele de control democratic continuă să afecteze drepturile cetățenilor.

Pe scurt

1. Parlamentul European cere un răspuns mai ferm la amenințările persistente la adresa statului de drept în UE.
2. Eurodeputații arată că 93% dintre recomandările Comisiei privind statul de drept sunt repetate din anii anteriori.
3. Raportul indică presiuni continue asupra independenței justiției, libertății presei, spațiului civic, egalității și mecanismelor de control democratic.
4. Parlamentul cere măsuri mai ferme împotriva corupției, spyware-ului, atacurilor asupra jurnaliștilor și ingerințelor politice în justiție.
5. Textul a fost adoptat cu 387 de voturi pentru, 191 împotrivă și 46 de abțineri.

Parlamentul European a adoptat miercuri, în plen, un raport privind statul de drept în Uniunea Europeană, în care cere un răspuns mai ferm la deficiențele persistente din statele membre și din instituțiile Uniunii. Textul, care examinează Raportul Comisiei privind statul de drept din 2025, a fost adoptat cu 387 de voturi pentru, 191 împotrivă și 46 de abțineri. Eurodeputații avertizează că deficiențele persistente în materie de stat de drept slăbesc garanțiile democratice din UE și că recomandările Comisiei nu sunt urmate suficient de măsuri concrete. Parlamentul subliniază că 93% dintre recomandările Comisiei sunt repetate din anii anteriori, ceea ce indică persistența unor probleme nerezolvate. Raportul arată că independența justiției, cadrul anticorupție, libertatea presei, spațiul civic, egalitatea și mecanismele de control și echilibru instituțional rămân expuse riscurilor. Eurodeputații consideră că monitorizarea anuală continuă să subraporteze amenințările structurale grave. Parlamentul leagă aceste deficiențe de efecte directe asupra cetățenilor, inclusiv asupra accesului la justiție, protecției împotriva discriminării, libertății de exprimare, accesului la informație, participării democratice și folosirii corecte a banilor publici. În domeniul justiției, eurodeputații avertizează împotriva influenței politice excesive asupra numirilor judiciare, comisiilor disciplinare, promovărilor și repartizării cauzelor. Ei cer statelor membre să garanteze sisteme judiciare structural independente, eficiente și imparțiale, cu resurse adecvate, asistență juridică gratuită și garanții împotriva presiunilor politice. Parlamentul condamnă folosirea politică a sistemelor judiciare, inclusiv ingerințele în cazurile de corupție, urmăririle penale motivate politic, atacurile împotriva judecătorilor și procurorilor și abuzurile privind amnistiile și grațierile. Eurodeputații cer și aplicarea mai fermă a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului. Raportul solicită Comisiei să trateze condițiile din penitenciare ca pe o problemă de stat de drept. Această cerere extinde evaluarea statului de drept dincolo de funcționarea instanțelor și include modul în care statele membre respectă standardele fundamentale în executarea pedepselor. Corupția este descrisă de Parlament ca o amenințare serioasă la adresa democrației, statului de drept și tratamentului egal. Eurodeputații avertizează că aplicarea slabă a instrumentelor juridice disponibile favorizează impunitatea și erodează încrederea cetățenilor. Parlamentul salută noua directivă privind combaterea corupției și cere sancțiuni mai ferme, organisme specializate și acțiuni eficiente în cazurile de corupție la nivel înalt. Raportul solicită și aderarea deplină a UE la GRECO, Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei, precum și o cooperare mai strânsă între organismele UE care se ocupă de corupție. În privința libertății presei, Parlamentul subliniază că uciderea jurnaliștilor de investigație reprezintă un atac direct asupra statului de drept. Eurodeputații avertizează că amenințările, hărțuirea și procesele abuzive împotriva participării publice limitează activitatea jurnalistică și pot descuraja investigațiile de interes public. Eurodeputații condamnă utilizarea spyware-ului și trag un semnal de alarmă privind ingerințele politice, publicitatea controlată de stat, concentrarea proprietății media și presiunile asupra serviciilor publice de media. Raportul plasează protecția presei în centrul garanțiilor democratice necesare pentru funcționarea statului de drept. Parlamentul avertizează și asupra restrângerii spațiului civic prin poveri administrative excesive, tăieri de finanțare, campanii de denigrare și criminalizarea organizațiilor și apărătorilor drepturilor omului. Eurodeputații reiterează că restricțiile asupra societății civile, libertății de întrunire și libertății de asociere trebuie să fie justificate, proporționale și conforme cu drepturile fundamentale. Raportul leagă statul de drept de protecția drepturilor fundamentale și a egalității. Parlamentul menționează preocupări privind discriminarea, discursul instigator la ură, rasismul, antisemitismul, islamofobia, măsurile anti-LGBTIQ+, deficiențele privind drepturile minorităților, violența de gen, politicile de migrație și azil și barierele în calea sănătății și drepturilor sexuale și reproductive. Eurodeputații avertizează că fondurile UE ar fi putut fi asociate cu încălcări ale drepturilor și cer suspendarea plăților acolo unde deficiențele persistă. Această cerere leagă protecția statului de drept de utilizarea banilor europeni și de mecanismele prin care Uniunea poate reacționa la încălcări sistemice. Parlamentul cere ca analiza statului de drept să fie riguroasă și în procesul de extindere a UE. Eurodeputații afirmă că toate țările trebuie să fie evaluate potrivit acelorași standarde ridicate, inclusiv în domeniile independenței justiției, libertății presei, combaterii corupției și protecției drepturilor fundamentale. „Aprobarea raportului de către o largă majoritate a forțelor politice democratice este o etapă importantă pentru buna ordine instituțională și un indicator al consolidării statului de drept în UE. Textul acoperă toate domeniile relevante, exprimă fără echivoc preocupările noastre privind neregulile din statele membre și include numeroase propuneri concrete de îmbunătățire. Le sunt foarte recunoscător colegilor eurodeputați care l-au susținut și sper că va deveni un instrument de referință important pentru acțiunile noastre viitoare de protejare a valorilor europene”, a declarat raportorul Konstantinos Arvanitis, eurodeputat The Left din Grecia. Raportul adoptat de Parlament examinează Raportul Comisiei privind statul de drept din 2025, documentul anual prin care executivul european evaluează evoluțiile din statele membre și din instituțiile Uniunii. Parlamentul folosește această evaluare pentru a cere un follow-up mai ferm al recomandărilor și o aplicare mai eficientă a instrumentelor existente. Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene, alături de democrație, demnitate umană, libertate, egalitate și respectarea drepturilor omului. În practica instituțională a UE, monitorizarea statului de drept include independența justiției, combaterea corupției, libertatea și pluralismul mass-media, spațiul civic și funcționarea mecanismelor de control democratic. Raportul Parlamentului cere ca protecția statului de drept să fie legată mai direct de respectarea drepturilor fundamentale, de folosirea fondurilor UE și de standardele aplicate statelor candidate în procesul de extindere. Hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului sunt menționate ca repere care trebuie aplicate mai ferm de statele membre.