Parlamentul European a adoptat miercuri două rezoluții privind prioritățile economice, sociale și de ocupare pentru 2026, cerând Comisiei Europene să regândească modul în care sunt elaborate și urmărite recomandările specifice de țară din Semestrul European, solicitând integrarea deplină a Pilonului european al drepturilor sociale în guvernanța economică a UE și avertizând că majorarea cheltuielilor pentru apărare nu trebuie să se facă în detrimentul altor priorități europene și nici prin creșterea datoriei publice pe termen lung.

Pe scurt

1. Rezoluția privind prioritățile economice a fost adoptată cu 392 de voturi pentru, 219 împotrivă și 18 abțineri.
2. Rezoluția privind prioritățile sociale și de ocupare a fost adoptată cu 404 voturi pentru, 208 împotrivă și 20 abțineri.
3. Eurodeputații cer Comisiei să regândească recomandările specifice de țară, să le reducă numeric și să le facă mai țintite.
4. Parlamentul avertizează că majorarea cheltuielilor pentru apărare nu trebuie să afecteze alte politici UE și nu ar trebui finanțată pe termen lung prin emitere suplimentară de datorie.
5. Eurodeputații cer ca planurile de acțiune din Pilonul european al drepturilor sociale să fie în centrul Semestrului European și solicită un buget dedicat de cel puțin 20 de miliarde euro pentru European Child Guarantee.

Parlamentul a adoptat două rezoluții care definesc poziția instituției pentru ciclul Semestrului European din 2026, mecanismul anual prin care Uniunea Europeană coordonează politicile economice, bugetare și sociale ale statelor membre. Votul reflectă dorința eurodeputaților de a recalibra modul în care instrumentele economice ale UE sunt utilizate și de a integra mai puternic dimensiunea socială în evaluarea performanțelor economice ale statelor. În rezoluția privind prioritățile economice, eurodeputații atrag atenția asupra unor evoluții considerate îngrijorătoare în economia europeană, în special în ceea ce privește datoria publică, ritmul de creștere economică și inflația. Documentul subliniază și faptul că clauzele de derogare din noile reguli de guvernanță economică ale UE, care permit suspendarea temporară a regulilor fiscale, au fost deja invocate de statele membre la doar un an după intrarea lor în vigoare. Un punct central al dezbaterii este modul în care sunt formulate recomandările specifice de țară, instrumentul principal al Semestrului European prin care Comisia ghidează reformele economice naționale. Parlamentul solicită executivului european să regândească modul în care aceste recomandări sunt elaborate și urmărite, în special în ceea ce privește rolul lor viitor în accesul la fonduri europene. Eurodeputații insistă că aceste recomandări ar trebui să fie mai puține și mai bine țintite și cer Comisiei să clarifice procedurile și criteriile utilizate pentru selectarea lor. Rezoluția intervine și în dezbaterea europeană privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. Parlamentul subliniază că angajamentul statelor membre de a majora aceste cheltuieli nu trebuie să se facă în detrimentul altor priorități ale Uniunii. Documentul avertizează totodată că cheltuielile pentru apărare, prin natura lor, nu cresc automat potențialul de producție al economiei și că, pe termen lung, ele nu ar trebui finanțate prin emiterea de datorie suplimentară. În paralel, Parlamentul a adoptat o rezoluție separată privind prioritățile de ocupare și sociale, în care eurodeputații cer o integrare mai puternică a obiectivelor sociale în centrul guvernanței economice europene. În această logică, ei solicită implementarea deplină a Pilonului european al drepturilor sociale și propun ca planurile de acțiune aferente acestuia să fie utilizate drept puncte de referință în evaluările realizate în cadrul Semestrului European. Parlamentul cere, de asemenea, instituirea unui buget dedicat de cel puțin 20 de miliarde de euro pentru European Child Guarantee, inițiativa europeană destinată combaterii sărăciei în rândul copiilor. Rezoluția salută includerea permanentă a cadrului de convergență socială în Semestrul European și solicită Comisiei să îmbunătățească și să actualizeze tabloul de bord social utilizat pentru monitorizarea progresului în direcția convergenței sociale ascendente. În acest context, eurodeputații subliniază că sărăcia în rândul persoanelor care au un loc de muncă ar trebui tratată ca un semnal de avertizare în cadrul acestui instrument de monitorizare. Documentul evidențiază și alte provocări sociale structurale care trebuie abordate prin Semestrul European, inclusiv diferența de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor cu dizabilități, accesul la locuințe accesibile și combaterea sărăciei. Raportoarea pentru raportul privind prioritățile economice, eurodeputata Kira Marie Peter-Hansen, a subliniat în dezbatere că „în această perioadă de turbulențe geopolitice și incertitudine macroeconomică, Semestrul European rămâne absolut esențial pentru stabilitatea economică, securitatea și prosperitatea Europei”. Ea a adăugat că este „mai important ca niciodată ca statele membre să colaboreze pentru a atinge obiective comune”, insistând că Europa trebuie să rămână concentrată pe investițiile private și publice necesare pentru a construi „o economie europeană mai rezilientă, competitivă și durabilă”. La rândul său, raportoarea pentru raportul privind prioritățile sociale și de ocupare, Nela Riehl, a insistat asupra rolului bugetelor naționale în realizarea obiectivelor europene, afirmând că „cele mai importante pârghii pentru viitorul economic și social al Europei se află în bugetele naționale”. În opinia sa, coordonarea investițiilor prin Semestrul European este esențială pentru a răspunde provocărilor comune ale Uniunii, de la educație și competențe până la crearea de locuri de muncă de calitate. Ea a concluzionat că „competitivitatea Europei va depinde de capacitatea noastră de a investi împreună în viitorul nostru”. Semestrul European reprezintă mecanismul anual prin care Uniunea Europeană coordonează politicile economice și sociale ale statelor membre. În cadrul acestui proces, instituțiile europene analizează evoluțiile economice și sociale din fiecare stat și formulează recomandări privind reformele, politicile bugetare și investițiile. Rezoluțiile adoptate de Parlamentul European reflectă poziția politică a instituției înaintea următorului ciclu al Semestrului și încearcă să influențeze modul în care instrumentele de guvernanță economică vor fi utilizate în 2026, în special prin integrarea mai puternică a obiectivelor sociale în evaluarea performanțelor economice ale statelor membre.